Sistemul de finanțare a învățământului superior din România se află într-un punct critic, avertizează Marian Preda, rectorul Universitatea din Bucuresti.
Într-un amplu interviu acordat publicației Edupedu.ro, acesta a susținut că actualul mecanism de alocare a fondurilor bugetare este „vechi, nesustenabil și generator de mari inechități”, propunând o reformă profundă care ar putea schimba fundamental modul în care statul finanțează studiile universitare.
Ideea centrală avansată de rector este una cu impact major: începând din toamna anului 2026, locurile finanțate de la buget să nu mai fie alocate direct universităților, ci să ajungă la studenți, sub forma unor vouchere acordate celor mai performanți absolvenți de Bacalaureat. Ulterior, aceștia ar urma să își aleagă liber universitatea și programul de studiu, într-un sistem concurențial real.
Potrivit lui Marian Preda, actuala formulă de finanțare funcționează pe baza unor coeficienți stabiliți în urmă cu aproape două decenii și menținuți mai degrabă din inerție administrativă decât dintr-o analiză realistă a costurilor și nevoilor actuale.
„Întregul sistem de finanțare în învățământul superior este vechi, nesustenabil, generator de mari inechități”, a declarat rectorul, subliniind că mecanismul actual favorizează menținerea status quo-ului și descurajează competiția reală între universități.
În acest context, apar situații paradoxale: studenți cu medii foarte mari la Bacalaureat ajung să plătească taxe la facultăți de top, în timp ce în alte universități există locuri bugetate care rămân neocupate sau sunt ocupate de candidați cu rezultate mult mai slabe.
Soluția propusă de rectorul Universității din București este inspirată de modele occidentale și de logica pieței libere: finanțarea să urmeze beneficiarul final al educației – studentul – nu instituția.
Concret, Marian Preda propune ca primii 30% dintre absolvenții de Bacalaureat, la nivel național, să primească automat un voucher care să acopere un loc finanțat de la buget. Aceasta ar însemna aproximativ 30.000 de vouchere anual, distribuite strict pe criterii de performanță.
„Dacă ești în primii 30% la Bacalaureat, primești un voucher care este, practic, locul tău finanțat de la buget”, a explicat Preda. Mai mult, el sugerează extinderea sistemului și pentru elevii cu performanțe excepționale la discipline individuale, chiar dacă media generală nu este foarte mare.
În viziunea rectorului, voucherele nu ar trebui acordate exclusiv pe baza mediei generale, ci și pe excelență disciplinară. Astfel, un elev foarte bun la muzică, arte, istorie sau alte materii de Bacalaureat ar putea primi finanțare chiar dacă nu se află în topul mediilor generale.
„Îi susținem astfel și pe acești copii cu vouchere prin care pot ocupa locuri finanțate de la buget la facultate”, a arătat Marian Preda, subliniind nevoia de a încuraja diversitatea academică și vocațională.
Pentru situațiile în care mai rămân locuri disponibile, rectorul propune acordarea de finanțări parțiale, granturi sau burse pe criterii sociale, pentru a asigura accesul echitabil la educație și pentru tinerii din medii defavorizate.
Odată implementat sistemul voucherelor, universitățile ar intra într-o competiție reală pentru atragerea studenților. Instituțiile ar fi motivate să își îmbunătățească oferta academică, infrastructura și serviciile, deoarece finanțarea ar depinde direct de opțiunile studenților.
„După aceea este o piață liberă în care fiecare tânăr cu voucher are de ales unde merge să studieze”, a explicat rectorul. Universitățile ar putea să își stabilească taxele în funcție de costurile reale și de cererea existentă, iar studenții fără voucher ar plăti diferența.
Marian Preda a criticat dur posibilitatea universităților de a transforma locuri bugetate neocupate la licență în locuri la masterat sau doctorat, practică permisă de legislația actuală. În opinia sa, acest mecanism distorsionează complet scopul finanțării publice.
„Am dat universității locurile ca să facă business? Îți faci administrație publică la o universitate tehnică?”, a întrebat retoric rectorul, arătând că fondurile publice ajung adesea să fie direcționate către domenii fără legătură cu prioritățile inițiale ale statului.
Propunerea vine într-un context economic tensionat, marcat de presiuni bugetare și discuții despre reduceri generalizate de cheltuieli. Marian Preda avertizează că o tăiere uniformă, de tip „10% pentru toată lumea”, ar adânci inechitățile existente.
„În loc să lăsăm un pic de competiție pe piața asta, se va tăia egal, ca în Patul lui Procust”, a spus rectorul, exprimându-și temerea că reforma va fi înlocuită de măsuri simpliste.
Deși admite că o astfel de schimbare nu poate fi implementată peste noapte, Marian Preda consideră că toamna lui 2026 ar putea fi un moment realist pentru debutul noului sistem, cel puțin pentru generația care intră atunci în anul I.
„Este o idee, o propunere”, a precizat rectorul, dar una care ar putea corecta inechități majore și ar reașeza finanțarea universitară pe criterii de merit, transparență și competiție reală.
Dacă va fi preluată de Guvernul Romaniei și de Ministerul Educației, această viziune ar putea reprezenta cea mai amplă reformă a finanțării învățământului superior din ultimele decenii – una care mută centrul de greutate de la instituții către studenți și performanța lor reală.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
