Scena politică românească fierbe la început de 2026, iar în spatele ușilor închise se negociază una dintre cele mai spectaculoase mutări de putere din actualul ciclu guvernamental.
Potrivit unor surse convergente din conducerile PSD și PNL, planul neoficial intitulat „Jos, Bolojan!” prinde tot mai mult contur: Sorin Grindeanu ar fi dispus să renunțe la funcția de prim-ministru la viitoarea rotativă și chiar să accepte anularea acesteia, cu o condiție esențială – liberalii să îl înlăture rapid din funcție pe actualul premier, Ilie Bolojan.
Mecanismul care alimentează acest complot politic este nemulțumirea tot mai mare a aleșilor locali. Sute de primari PSD și PNL au ajuns la limita răbdării după măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan: majorări de impozite pe locuințe și autoturisme, tăieri de fonduri prin Ministerul Dezvoltării și reforma administrativă care presupune concedieri în primării și consilii județene.
Mesajul transmis liderilor de la București este tranșant, potrivit surselor politice: „Ori scăpați de Bolojan, ori plecăm la AUR”. Amenințarea nu este una simbolică. Atât PSD, cât și PNL se află sub pragul psihologic de 20% în sondajele de opinie, iar fără mobilizarea primarilor la viitoarele alegeri parlamentare, riscul unui eșec major este real. În paralel, George Simion a deschis public ușa pentru primari din orice partid, mizând pe transferuri politice care să slăbească partidele tradiționale.
O alianță de conjunctură: PSD + tabăra anti-Bolojan din PNL
Planul de mazilire a premierului este rezultatul unei alianțe de conjunctură între liderii PSD apropiați de Sorin Grindeanu și o parte a conducerii PNL ostilă lui Ilie Bolojan. În centrul acestui grup liberal se află Hubert Thuma, care ar avea sprijinul mai multor filiale din Muntenia, Moldova și chiar din Ardeal.
Negocierile au început discret încă din toamna anului trecut, dar au fost temporar blocate de victoria lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei, succes care a întărit poziția taberei reformiste din PNL. Revenirea presiunilor din teritoriu a reactivat însă planul, iar discuțiile s-au intensificat în ultimele săptămâni.
Sursele politice indică trei evenimente majore care ar putea declanșa căderea Guvernului Bolojan:
1. Decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale din Justiție. O eventuală respingere a legii promovate insistent de premier ar reprezenta o înfrângere politică majoră. În acest context, se discută inclusiv despre reconfigurarea majorității de la CCR, după posibila anulare a mandatului unui judecător numit recent.
2. Protestele sociale. Sindicatele pregătesc manifestații ample în Piața Victoriei împotriva austerității. O escaladare a tensiunilor sociale ar slăbi decisiv poziția premierului.
3. Presiunea internă din PNL. Lideri influenți din partid, printre care eurodeputatul Rares Bogdan, ar urma să îi ceară public demisia lui Bolojan, invocând riscul prăbușirii electorale a partidului.
Dacă Ilie Bolojan ar fi forțat să plece, scenariul discutat presupune formarea unui nou guvern PSD–PNL–UDMR, sprijinit de minoritățile naționale, dar fără USR. Matematica parlamentară permite această variantă, iar excluderea USR este dorită de ambele partide mari, potrivit surselor.
Actualul acord politic prevede rotația premierilor în aprilie 2027, însă în cazul unei schimbări de guvern, această regulă ar fi renegociată. Sorin Grindeanu ar fi dispus să cedeze șefia Executivului către PNL până în decembrie 2028, cu câteva condiții strategice: PSD să controleze Ministerul de Finanțe, iar Ministerul Dezvoltării – condus de PSD sau UDMR – să asigure finanțarea proiectelor cerute de primarii social-democrați.
Inițial, favorit pentru funcția de prim-ministru era Catalin Predoiu, variantă acceptată inclusiv de Nicusor Dan, susțin sursele. Documentarul Recorder despre Justiție a afectat însă serios imaginea lui Predoiu, iar numele vehiculat acum este cel al actualului ministru de Finanțe, Alexandru Nazare.
Întrebat despre posibilitatea de a-l înlocui pe Bolojan, Nazare a evitat un răspuns clar, declarând doar că este concentrat pe elaborarea bugetului pentru 2026. Sursele politice susțin însă că acesta este văzut ca o figură mai „tehnică” și mai ușor de acceptat de ambele partide.
Teoretic, președintele Nicușor Dan ar putea bloca planul de mazilire a lui Ilie Bolojan. Practic însă, poziția sa este fragilă. Opoziția suveranistă a declanșat deja procedura de suspendare, iar un eventual referendum ar putea fi evitat doar printr-un compromis politic larg.
În plus, șeful statului negociază în această perioadă cu PSD numirea șefilor serviciilor secrete și a procurorilor-șefi. Instalarea unui nou guvern, cu aceeași majoritate parlamentară, dar cu alt prim-ministru, ar putea face parte dintr-un pachet mai amplu de înțelegeri politice.
Cel mai mare risc al acestui plan rămâne o posibilă sciziune în PNL. Potrivit unor surse apropiate de Cotroceni, Ilie Bolojan ar putea lua în calcul formarea unui nou partid, alături de Ciprian Ciucu, alți primari din Ardeal și voci din societatea civilă. Într-un astfel de scenariu, Bolojan ar putea coagula, împreună cu USR, un nou pol de dreapta, capabil să concureze PSD, PNL și valul suveranist.
Liderii PSD minimizează însă acest risc, susținând că măsurile nepopulare adoptate de Bolojan ca premier i-au erodat serios capitalul politic, iar un nou proiect nu ar avea șanse reale de succes.
Planul „Jos, Bolojan!” nu este doar o confruntare de orgolii, ci o luptă pentru supraviețuire politică într-un context economic dificil și cu un electorat tot mai volatil. Următoarele săptămâni vor fi decisive: fie Ilie Bolojan reușește să reziste presiunilor interne și sociale, fie România se pregătește pentru o nouă reconfigurare a puterii la Palatul Victoria, cu efecte majore asupra stabilității guvernamentale până în 2028.
FOTO Inquam_Photos/Octav Ganea
