Un nou dosar de corupție din sistemul public de sănătate scoate la lumină vulnerabilități grave într-o instituție-cheie a statului român. Eugen Chebac, fost administrator în cadrul Institutul de Medicina Legala Iasi, a fost condamnat definitiv pentru trafic de influență, după ce a primit, în mod repetat, sume consistente de bani de la șoferi prinși băuți sau drogați la volan. Decizia instanței este definitivă și confirmă sentința pronunțată în primă instanță.
Cazul este cu atât mai grav cu cât infracțiunile s-au desfășurat pe o perioadă îndelungată și au vizat manipularea unor documente medico-legale cu impact direct asupra actului de justiție, siguranței rutiere și încrederii publice în instituțiile statului.
Potrivit motivării instanței, în perioada martie 2023 – iulie 2024, Eugen Chebac a abordat sistematic persoane care ajungeau la IML Iași pentru expertize medico-legale. Acesta le asigura că poate „interveni” în favoarea lor, contra unor sume de bani, pentru a obține rezultate favorabile în cazuri extrem de sensibile: alcoolemii ridicate, suspiciuni de consum de droguri la volan sau certificate medico-legale pentru victime ale unor agresiuni.
Unul dintre cazurile documentate de procurori vizează un șofer cu o alcoolemie stabilită inițial la 2,14‰. Pentru „urgentarea” și ajustarea unui calcul retroactiv care să îi fie favorabil, Chebac i-a cerut 3.000 de euro. Într-un alt dosar, un șofer a plătit 2.900 de euro pentru a obține un rezultat care să îi permită recuperarea permisului de conducere.
Lista continuă cu un caz și mai grav: tatăl unui tânăr prins drogat la volan a achitat 5.000 de euro pentru ca analizele toxicologice să indice că fiul său era „curat”. Într-o altă situație, un șofer aflat sub influența alcoolului a plătit 4.000 de euro pentru un calcul retroactiv avantajos al alcoolemiei. Nici victimele agresiunilor nu au fost ocolite: într-un dosar, Chebac a primit 500 de euro pentru ca certificatul medico-legal să indice un număr mai mare de zile de îngrijiri medicale decât cel real.
Pentru aceste fapte, Eugen Chebac a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, pedeapsă stabilită de Tribunal și menținută ulterior de Curtea de Apel Iasi. Instanța a respins apelul formulat de inculpat, făcând astfel sentința definitivă.
Deși pedeapsa se situează peste minimul prevăzut de lege (1 an și 4 luni), aceasta a fost considerată suficientă pentru a reflecta gravitatea faptelor, dar și circumstanțele personale ale inculpatului. Totuși, judecătorii au transmis un mesaj ferm: poziția socială, studiile superioare sau integrarea aparent normală în societate nu pot constitui argumente pentru diminuarea răspunderii penale.
În apel, Eugen Chebac a încercat să obțină o pedeapsă mai blândă, invocând faptul că suferă de dependență de jocuri de noroc, o afecțiune recunoscută ca tulburare psihică. Acesta a susținut că adicția l-ar fi determinat să comită faptele de trafic de influență și că nu se putea controla.
Magistrații au respins însă acest argument, subliniind că inculpatul nu a prezentat dovezi concrete că ar fi încercat să își trateze dependența sau să solicite ajutor de specialitate. Mai mult, instanța a considerat că invocarea unei astfel de afecțiuni, fără demersuri reale de tratament, este mai degrabă un element agravant din punct de vedere moral.
„Curtea reține că faptele s-au desfășurat pe o perioadă îndelungată de timp, iar inculpatul, deși se remarcă printr-o bună integrare socială și o reputație corespunzătoare, aspecte care îi permiteau adoptarea unei conduite conforme normelor legale, inclusiv prin solicitarea unui ajutor de specialitate în vederea încetării comportamentului adictiv, nu a ales această conduită”, se arată în motivarea instanței.
Dosarul Chebac ridică semne de întrebare serioase privind vulnerabilitatea instituțiilor medico-legale din România. IML-urile au un rol esențial în stabilirea adevărului judiciar, iar orice suspiciune de corupție în acest domeniu afectează direct actul de justiție și siguranța publică.
Manipularea alcoolemiilor sau a analizelor toxicologice nu este doar o infracțiune de corupție, ci poate avea consecințe dramatice: șoferi periculoși revin pe șosele, victimele agresiunilor sunt private de dreptate, iar încrederea cetățenilor în stat este subminată.
Cazul de la Iași vine în contextul mai larg al unor investigații jurnalistice și dosare penale care au scos la iveală practici similare în alte domenii ale sistemului medical sau judiciar, de la „mafia parafelor” din radiologie până la traficul de influență din diverse instituții publice.
Prin respingerea apelului și menținerea pedepsei, Curtea de Apel a transmis un mesaj clar: invocarea unor probleme personale, inclusiv dependențe, nu poate justifica fapte de corupție repetate, comise cu bună știință și pe termen lung.
Chiar dacă pedeapsa este cu suspendare, condamnarea definitivă are consecințe serioase asupra carierei și reputației inculpatului și poate constitui un precedent important pentru alte dosare similare. În același timp, cazul ar putea determina o mai mare atenție din partea autorităților de control asupra activității institutelor de medicină legală.
Condamnarea definitivă a lui Eugen Chebac, fost administrator al IML Iași, este un semnal de alarmă privind corupția din zone sensibile ale statului. Deși acesta a încercat să obțină clemență invocând dependența de jocuri de noroc, instanța a apreciat că faptele comise sunt prea grave și prea numeroase pentru a fi tratate cu indulgență.
Rămâne de văzut dacă acest dosar va duce la măsuri structurale mai ample pentru prevenirea unor astfel de practici. Până atunci, cazul Chebac rămâne un exemplu clar despre cum corupția „măruntă”, dar repetată, poate afecta grav funcționarea justiției și siguranța publică.
