Unul dintre cele mai controversate episoade administrative și morale din Iașul ultimilor ani scoate la iveală un paradox greu de explicat pentru comunitate: Municipiul Iași a oferit gratuit Mitropoliei Moldovei și Bucovinei aproape 8 hectare de teren în Moara de Vânt, evaluate astăzi la minimum 16 milioane de euro, iar „recunoștința” instituțională se traduce prin blocarea refacerii Cinema Tineretului, un proiect cultural major ajuns deja în faza de execuție, și prin solicitarea unei chirii de 16.000 de euro lunar pentru continuarea lucrărilor.
Situația a generat tensiuni majore între Primărie și Mitropolia Moldovei si Bucovinei, discuțiile depășind cadrul juridic și ajungând într-o zonă sensibilă: moralitatea unui astfel de demers din partea Bisericii, în contextul unui sprijin public substanțial primit anterior.
La începutul anului 2024, refacerea fostului Cinema Tineretului – cunoscut în perioada interbelică sub numele de Colosseum Bragadiru – intrase în linie dreaptă. Proiectul, propus de Ateneul National din Iasi, avea autorizație de construire, finanțare asigurată și un executant desemnat.
Lucrările, estimate inițial la circa 5 milioane de euro, au fost adjudecate în urma licitației pentru suma de 16,1 milioane de lei (aproximativ 3,2 milioane de euro), de către firma Grup Constructii Est SA. Constructorul apucase deja să demoleze structurile degradate când șantierul a fost înghețat complet, după o decizie de retrocedare venită de la București.
Comisia specială pentru retrocedarea bunurilor care au aparținut cultelor religioase a decis ca terenul de aproximativ 850 mp și ruinele Cinema Tineretului să fie retrocedate Bisericii Banu. Mai mult, în același pachet a fost inclusă și o parte din curtea Colegiului Național din Iași, folosită în prezent ca parcare pentru cadrele didactice.
Decizia a venit într-un moment critic: proiectul era deja contractat, lucrările începute, iar bani publici fuseseră decontați pentru un stadiu de execuție de aproximativ 2%. Rezultatul: un șantier abandonat, o stradă emblematică – Lăpușneanu – transformată din nou într-un simbol al neputinței administrative.
Pentru a putea continua proiectul, Primăria Iași este obligată acum să negocieze cu Parohia Banu și cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Potrivit surselor din Primărie, Biserica solicită aplicarea strictă a legislației, care permite perceperea unei chirii de până la 6% din valoarea construcției și 4% din valoarea terenului, dacă destinația culturală este menținută.
Calculul este unul șocant:
- 192.000 de euro pe an, adică 16.000 de euro pe lună.
- În 16 ani, municipalitatea ar plăti încă o dată valoarea clădirii, practic dublând costul investiției suportate din bugetul local.
Contextul care alimentează discuțiile despre moralitate este legat de o decizie adoptată în 2023. La inițiativa primarului Mihai Chirica, Consiliul Local Iași a aprobat cedarea gratuită a 7,8 hectare de teren în zona Moara de Vânt către Mitropolia Moldovei și Bucovinei.
Terenul, situat lângă viitorul Spital Regional de Urgență, are o valoare de piață estimată între 180 și 200 de euro/mp, ceea ce ridică valoarea totală la cel puțin 16 milioane de euro. Pe această suprafață, Mitropolia dezvoltă un amplu ansamblu educațional – extinderea Școlii „Varlaam Mitropolitul” – cu grădiniță, școală, liceu, amfiteatre, terenuri de tenis și facilități moderne.
„În discuții s-a pus problema moralității acestei acțiuni a bisericii, în contextul în care Municipiul Iași a dat gratuit 7,8 hectare de teren Mitropoliei, în Moara de Vânt”, spun surse din Primărie. Tonul negocierilor s-a schimbat vizibil, însă șansele ca Mitropolia să renunțe benevol la un bun retrocedat sunt considerate minime.
Managerul Complexului Muzeal Național Moldova, Andrei Apreotesei, confirmă situația: „O comisie de la București a retrocedat Cinema Tineretului și o parte din curtea Colegiului Național. Din acel moment, proiectul a fost blocat”.
Pentru ieșeni, rezultatul este același ca în ultimele trei decenii: o ruină în centrul orașului, un proiect cultural ratat și o negociere în care interesul public pare subordonat unor calcule patrimoniale.
Primăria susține că încearcă „identificarea unei soluții de comun acord”, însă timpul trece, costurile cresc, iar simbolul degradării urbane rămâne la vedere, pe una dintre cele mai circulate artere ale orașului.
În lipsa unei decizii rapide, Cinema Tineretului riscă să devină nu doar un eșec administrativ, ci și un caz-școală despre relația tensionată dintre patrimoniul public, retrocedări și responsabilitatea morală față de comunitate.
