Un nou capitol exploziv din ancheta privind Vama Constanța scoate la iveală disfuncționalități sistemice, posibile conflicte de interese și suspiciuni de grupuri de interese economice în interiorul uneia dintre cele mai importante porți comerciale ale României.
Potrivit unui raport de o duritate fără precedent al Corpului de control al Ministerului Finanțelor, nu mai puțin de 13 vameși din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța prezintă nereguli serioase privind statutul profesional, atribuțiile din fișa postului și modul concret de exercitare a funcției.
Controlul a fost dispus direct de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, chiar în ziua publicării investigațiilor jurnalistice realizate de G4Media și Info Sud-Est, la finalul lunii iunie 2025. Inspectorii ministerului confirmă explicit în documentul oficial că informațiile apărute în presă au fost validate ulterior prin verificări interne.
Una dintre concluziile centrale ale raportului vizează situația a 13 lucrători vamali care beneficiază de grade profesionale superioare celor deținute în realitate, fără a îndeplini condițiile legale de vechime sau competență. În paralel, mai mulți vameși au fișe de post incomplete, din care lipsesc exact atribuțiile sensibile ce ar fi permis tragerea lor la răspundere disciplinară sau penală.
Inspectorii subliniază că aceste omisiuni nu sunt accidentale, ci par să facă parte dintr-un mecanism administrativ bine pus la punct, menit să dilueze responsabilitatea decizională într-un punct strategic al comerțului extern românesc: Portul Constanta.
Un exemplu emblematic este cel al Amaliei Gurgui, șefa Serviciului Supraveghere și Control Vamal. Deși ocupă o funcție de conducere, fișa sa de post nu conține atribuțiile esențiale de management, precum coordonarea personalului, controlul activității din subordine, asumarea deciziilor sau implementarea standardelor de control intern.
Inspectorii Ministerului Finanțelor notează explicit „lipsa unor atribuții specifice importante pentru buna desfășurare a activității serviciului pe care îl coordonează”. Surse din cadrul Autoritatea Vamala Romana explică faptul că astfel de fișe „curățate” de responsabilitate sunt utilizate pentru a crea zone gri, în care șefii nu pot fi sancționați.
Raportul detaliază și situații în care vameși cu grad profesional superior au atribuții extinse – de la înregistrarea declarațiilor vamale până la acordarea liberului de vamă – dar în realitate nu desfășoară aceste operațiuni.
Printre exemplele menționate se numără Daniel Gafița, Raluca Silvia Brănișteanu, Mirela Moldoveanu sau Samir Ibraim, care efectuează exclusiv controale documentare sau fizice, fără a exercita întreaga paletă de atribuții pentru care sunt plătiți.
Un caz extrem este cel al lui Valentin Roșculeț, care, deși are grad profesional superior, a efectuat un singur control fizic, conform constatărilor inspectorilor.
O altă zonă sensibilă semnalată de Corpul de control o reprezintă relațiile de rudenie directe în interiorul structurii vamale, cu impact direct asupra actului administrativ.
Bogdan Constantin Mateiciuc, fratele fostului adjunct al Vămii Constanța, Alexandru Mateiciuc, a lucrat în subordinea acestuia în perioadele în care adjunctul asigura conducerea instituției. Deși oficial situația este justificată administrativ, inspectorii semnalează un risc major de conflict de interese.
Numele lui Alexandru Mateiciuc a fost asociat anterior cu acuzații grave privind favorizarea unor operatori economici, în celebrul dosar „Murfatlar”, iar surse din port îl descriau drept „stăpânul inelelor”, o metaforă pentru controlul informal exercitat asupra fluxurilor comerciale.
Cele mai grave concluzii apar în cazurile vameșilor Valentin Roșculeț și Carmen Suzana Gonțilă, pentru care inspectorii au dispus verificări extinse.
În cazul lui Roșculeț, raportul arată că, în timp ce era suspendat din funcție din cauza unei anchete penale, acesta a activat ca declarant vamal pentru o firmă de comisionariat. În acea perioadă, peste 70% dintre operațiunile vamale ale firmei respective au primit liber de vamă fără control.
În ceea ce o privește pe Carmen Suzana Gonțilă, inspectorii au constatat că aceasta a fost implicată direct sau indirect în soluționarea cererilor depuse de firme unde lucra fiul său, Radu-George Gonțilă. Mai mult, aceleași firme beneficiau în mod repetat de proceduri vamale simplificate, cu un nivel minim de verificare.
Concluzia Corpului de control este fără echivoc: în aceste cazuri există suspiciuni rezonabile de constituire a unui grup de interese economice, precum și indicii privind încălcarea regimului conflictului de interese.
Inspectorii notează că lucrătorii vamali implicați „au avut acces la informații sensibile pe care ulterior le-au folosit în interesul unor operatori economici”, fapt ce subminează grav credibilitatea și funcționarea sistemului vamal românesc.
Ancheta de la Vama Constanța depășește cu mult dimensiunea unor abateri disciplinare izolate. Ea indică vulnerabilități structurale într-un punct strategic pentru securitatea economică națională și pentru relația României cu Uniunea Europeană.
Ministerul Finanțelor anunță că verificările vor continua, iar concluziile finale ar putea fi transmise organelor de cercetare penală. Pentru moment, cazul Vămii Constanța rămâne unul dintre cele mai serioase teste de integritate pentru administrația publică din ultimii ani, cu implicații directe asupra comerțului, bugetului de stat și încrederii mediului de afaceri.
Sursa foto: www.portofconstantza.com
