Un raport recent al Curtea de Conturi a Romaniei scoate la iveală nereguli semnificative în modul în care au fost gestionate cheltuielile de personal la Consiliul Judetean Ilfov. Documentul indică faptul că, în anul 2024, conducerea instituției ar fi majorat nelegal salariile unor funcții de demnitate publică, iar mai mulți angajați ar fi încasat venituri peste plafonul maxim stabilit de legislația în vigoare.
Raportul ridică semne de întrebare într-un context politic sensibil, în care autoritățile centrale au adoptat măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor publice. Situația de la Consiliul Județean Ilfov sugerează însă că aceste reguli nu ar fi fost respectate în totalitate la nivel local.
Conform raportului de audit financiar publicat de Curtea de Conturi, în anul 2024 au fost identificate cheltuieli de personal considerate nelegale, generate de calcularea eronată a indemnizațiilor pentru funcțiile de demnitate publică.
Beneficiarii acestor majorări au fost persoanele aflate în conducerea instituției, respectiv:
-
președintele Consiliului Județean Ilfov
-
cei doi vicepreședinți ai instituției.
Auditorii au estimat pentru eșantionul analizat un prejudiciu de 156.878 lei, rezultat din:
-
majorarea nelegală a indemnizațiilor
-
plata unor salarii peste plafonul maxim permis de lege.
Raportul menționează explicit că unele venituri salariale plătite angajaților au depășit indemnizația vicepreședintelui unității administrativ-teritoriale, lucru interzis de legislația în vigoare. În administrația publică din România există o regulă clară privind plafonarea salariilor. Conform legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, niciun angajat al unei instituții nu poate avea un salariu mai mare decât indemnizația vicepreședintelui instituției respective.
Raportul Curții de Conturi arată că la Consiliul Județean Ilfov această regulă ar fi fost încălcată, unele persoane beneficiind de sporuri sau venituri care depășeau acest plafon. Astfel de situații indică probleme în modul de aplicare a legislației salariale și ridică semne de întrebare privind mecanismele interne de control.
Suma de aproximativ 156.000 de lei identificată de auditori reprezintă doar prejudiciul estimat pentru eșantionul analizat. Curtea de Conturi utilizează, de regulă, metode statistice de audit, verificând doar o parte dintre documentele financiare. Acest lucru înseamnă că prejudiciul real ar putea fi semnificativ mai mare.
În astfel de situații, instituția auditată este obligată să:
-
verifice toate cheltuielile de personal din perioada analizată;
-
calculeze prejudiciul total;
-
recupereze sumele plătite ilegal.
Raportul scoate în evidență și structura aparatului administrativ al Consiliului Județean Ilfov, care pare mult mai extinsă decât în alte județe.
Conform datelor oficiale, instituția are 414 posturi, împărțite astfel:
-
3 funcții de demnitate publică (președinte și doi vicepreședinți)
-
38 funcții publice de conducere
-
179 funcții publice de execuție
-
194 angajați contractuali, dintre care 13 funcții de conducere.
În total, instituția are 51 de funcții de conducere. Aceasta înseamnă aproximativ un șef la fiecare șapte angajați, proporție considerată foarte ridicată în administrația publică. Structura de personal ridică și o altă problemă legală. În 2023, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat Legea nr. 296/2023, cunoscută drept „legea austerității”. Printre măsurile introduse se numără limitarea numărului de funcții de conducere din instituțiile publice.
Legea prevede că:
-
funcțiile de conducere nu pot depăși 8% din totalul posturilor unei instituții.
În cazul Consiliului Județean Ilfov, procentul este de 12,3%, depășind semnificativ limita legală.
Dimensiunea aparatului administrativ din Ilfov devine și mai evidentă atunci când este comparată cu alte județe.
Consiliul Județean Cluj
-
aproximativ 322 posturi în aparatul administrativ
-
gestionează un buget cu aproximativ 600 milioane lei mai mare decât Ilfov.
Consiliul Județean Bihor
O comparație și mai spectaculoasă poate fi făcută cu Bihor, unde administrația județeană a fost condusă timp de mai mulți ani de actualul premier Ilie Bolojan.
În 2024:
-
CJ Bihor avea doar 99 de posturi
-
aparatul administrativ era de patru ori mai mic decât la Ilfov.
Diferențele dintre cele două administrații sunt vizibile și la nivelul cheltuielilor de personal.
Consiliul Județean Ilfov
-
salarii de bază: aproximativ 45 milioane lei
-
sporuri pentru condiții de muncă: aproximativ 3,5 milioane lei
Consiliul Județean Bihor
-
salarii de bază: aproximativ 12,3 milioane lei
-
fără sporuri pentru condiții grele de muncă.
Astfel, cheltuielile de personal la Ilfov sunt de peste patru ori mai mari decât la Bihor.
Situația devine și mai paradoxală dacă se analizează veniturile celor două administrații.
În anul 2024:
-
Consiliul Județean Bihor a avut venituri cu peste 300 milioane lei mai mari decât Ilfov.
Cu toate acestea, aparatul administrativ din Ilfov este mult mai extins și costisitor. Raportul Curții de Conturi ar putea avea consecințe administrative importante.
În mod obișnuit, după astfel de constatări, instituțiile sunt obligate să:
-
corecteze modul de calcul al salariilor;
-
recupereze sumele plătite ilegal;
-
modifice structura de personal pentru a respecta legea.
De asemenea, pot fi declanșate proceduri disciplinare sau administrative împotriva persoanelor responsabile de nereguli. Raportul apare într-un moment în care scena politică românească este marcată de tensiuni în interiorul coaliției de guvernare. Conducerea Consiliului Județean Ilfov este asociată politic cu Partidul National Liberal, iar dezvăluirile Curții de Conturi au generat deja reacții în mediul politic. Unii comentatori consideră că situația reflectă probleme mai largi ale administrației publice din România, unde aparatele administrative au crescut semnificativ în ultimii ani.
Raportul Curții de Conturi privind Consiliul Județean Ilfov evidențiază o serie de probleme majore în gestionarea cheltuielilor de personal și în respectarea legislației privind salarizarea în sectorul public. Majorarea nelegală a indemnizațiilor, depășirea plafonului salarial și structura administrativă supradimensionată ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionate resursele publice.
În contextul în care autoritățile centrale promovează politici de austeritate și eficientizare a administrației, cazul de la Ilfov ar putea deveni un test important pentru capacitatea statului de a aplica aceleași reguli pentru toate instituțiile publice.
Sursa foto: colaj Fanatik
Articol integral pe Libertatea
