Două ordine semnate de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție produc efecte semnificative asupra veniturilor magistraților, generând reacții puternice atât în interiorul sistemului, cât și în spațiul public.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și confirmate de surse din magistratură, deciziile vizează integrarea unui spor controversat – cunoscut drept „sporul SIIJ” – în salariul de bază al unor magistrați, precum și recalcularea unor majorări salariale din trecut. Impactul financiar este considerabil: sute de magistrați ar urma să beneficieze de creșteri consistente, unele estimate la zeci de procente.
Primul ordin semnat de Lia Savonea vizează modul de aplicare al sporului acordat în trecut procurorilor care au activat în cadrul fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Această structură, funcțională între 2018 și 2022, a fost intens contestată în plan public și desființată ulterior. În perioada de funcționare, procurorii implicați au beneficiat de un spor sau o diurnă de aproximativ 2% pe zi.
Ulterior, judecătorii care analizau dosarele SIIJ au susținut că sunt discriminați și au solicitat aplicarea aceluiași tratament salarial, argumentând că îndeplinesc criterii similare: vechime de cel puțin 18 ani și grad profesional de Curte de Apel. Prin decizia nr. 13/2023 a Înaltei Curți, sporul a fost recunoscut pentru perioada în care SIIJ a funcționat și pentru magistrații eligibili.
Elementul controversat al noului ordin din martie 2026 este faptul că acest spor nu mai este tratat ca o componentă temporară, ci este integrat în salariul de bază al magistraților eligibili. Formularea-cheie din ordin face referire la „reflectarea acestor drepturi în indemnizația de încadrare”, ceea ce înseamnă că sporul devine permanent.
Surse din sistem susțin că această schimbare produce un efect semnificativ: o majorare de aproximativ 60% din salariul brut, dacă se calculează cumulativ procentul zilnic aplicat pe întreaga perioadă. Astfel, veniturile lunare ale unor magistrați ar putea crește cu 12.000–13.000 de lei net, în funcție de nivelul salarial anterior.
Estimările indică faptul că cel puțin 700 de magistrați ar urma să beneficieze de această majorare. Aceștia sunt judecători care, în perioada funcționării SIIJ, îndeplineau condițiile de vechime și grad profesional. Decizia ridică însă o întrebare esențială: dacă acest spor va fi acordat și magistraților care ating ulterior pragul de 18 ani vechime sau doar celor care îl aveau în perioada 2018–2022. Această chestiune urmează să fie clarificată de Înalta Curte într-o ședință programată în aprilie 2026, la solicitarea Curții de Apel București.
Pe lângă sporul SIIJ, Lia Savonea a semnat un al doilea ordin care vizează recalcularea unor majorări salariale din trecut. Este vorba despre creșterea valorii de referință sectoriale (VRS), indicator utilizat în calculul salariilor magistraților. În 2023, acest indice a fost majorat de la 484 lei la 605 lei, ceea ce a dus la creșteri salariale de aproximativ 25%.
Problema este că această majorare nu a fost aplicată uniform.
-
Judecătorii ÎCCJ au beneficiat de recalculări retroactive începând cu 2018
-
Restul magistraților au primit aceste drepturi doar pentru ultimii 3 ani
Noul ordin uniformizează situația, extinzând plata retroactivă pentru toți magistrații începând cu anul 2018.
Deciziile au un impact bugetar semnificativ, în condițiile în care sistemul judiciar este deja unul dintre cele mai bine remunerate din sectorul public. Criticii susțin că aceste majorări vin într-un moment sensibil, marcat de discuții privind reducerea cheltuielilor publice și reforma sistemului de pensii speciale.
Un fost magistrat citat în spațiul public a sintetizat situația astfel: „După tăierea pensiilor magistraților, se majorează salariile.” Această percepție alimentează dezbaterea privind echitatea și sustenabilitatea sistemului de salarizare din justiție.
Susținătorii acestor măsuri argumentează că:
-
drepturile salariale trebuie aplicate uniform
-
discriminările între magistrați trebuie eliminate
-
deciziile ÎCCJ trebuie respectate
Pe de altă parte, criticii consideră că:
-
interpretarea extinsă a sporului SIIJ depășește scopul inițial
-
impactul bugetar este prea mare
-
sistemul devine inechitabil față de alte categorii profesionale
Deciziile vin într-un context mai larg de tensiuni în sistemul judiciar, marcat de:
-
reforme legislative
-
dezbateri privind independența justiției
-
presiuni privind reducerea privilegiilor
SIIJ a fost una dintre cele mai controversate instituții din ultimii ani, iar efectele sale continuă să influențeze sistemul, chiar și după desființare.
Foto: Inquam Photos / Tudor Pană
