Uniunea Salvați România solicită partidelor parlamentare să susțină un proiect ce vizează alinierea diurnelor magistraților la nivelul celor acordate funcționarilor publici.
Inițiativa vine într-un context tensionat, marcat de discuții intense despre privilegiile din sistemul judiciar și despre necesitatea unei reforme reale în ceea ce privește cheltuirea banilor publici.
Proiectul legislativ propus de deputații USR în decembrie 2025 urmărește modificarea Ordonanței de Urgență nr. 27/2006, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
În prezent, diurna de delegare sau detașare pentru magistrați este stabilită la:
- 2% din indemnizația brută de încadrare
Această formulă face ca diurna să crească proporțional cu salariul, ceea ce în cazul magistraților poate însemna sume considerabile.
USR propune înlocuirea acestui sistem cu:
- o sumă fixă, similară celei acordate funcționarilor publici
Această schimbare ar aduce o uniformizare a sistemului de diurne în sectorul public și ar elimina discrepanțele semnificative dintre diferite categorii profesionale.
Reprezentanții USR susțin că actualul sistem creează inechități și favorizează acordarea unor beneficii disproporționate în raport cu restul angajaților din sectorul public.
Deputatul Alin Stoica a explicat că diurna actuală funcționează ca un mecanism de stimulare financiară excesivă:
- un „morcov” pentru acceptarea delegărilor și detașărilor
- un „băț” prin pierderea acestui beneficiu în cazul încetării lor
Potrivit USR, acest sistem nu este justificat și nu reflectă principiile unei administrații publice echitabile. Deși nu există încă o estimare oficială detaliată, specialiștii consideră că modificarea ar putea reduce semnificativ cheltuielile bugetare. În forma actuală, diurnele calculate procentual pot ajunge la valori ridicate, în special în cazul magistraților cu vechime și salarii mari.
Prin trecerea la o sumă fixă:
- cheltuielile ar deveni predictibile
- ar fi eliminate variațiile mari între beneficiari
- s-ar reduce presiunea asupra bugetului public
Proiectul USR vine într-un moment în care sistemul de justiție este în centrul unor controverse legate de:
- salarizare
- sporuri
- pensii speciale
- beneficii suplimentare
În acest context, apelul USR către celelalte partide este unul direct:
- să nu respingă proiectul în Senat
- să susțină o reformă considerată necesară
Rămâne însă de văzut dacă majoritatea parlamentară va susține această inițiativă sau dacă va exista opoziție din partea altor formațiuni. Propunerea a stârnit deja reacții în spațiul public și în rândul magistraților.
Criticii proiectului ar putea susține că:
- magistrații au un statut special
- nivelul responsabilității justifică anumite beneficii
- modificările ar putea afecta mobilitatea în sistem
Pe de altă parte, susținătorii inițiativei consideră că:
- sistemul actual este disproporționat
- există o nevoie reală de uniformizare
- transparența și echitatea trebuie să prevaleze
Una dintre principalele probleme ridicate de proiect este diferența de tratament între magistrați și funcționarii publici.
În prezent:
- funcționarii publici primesc diurne fixe
- magistrații beneficiază de diurne procentuale
Această diferență generează:
- discrepanțe financiare semnificative
- percepții de inechitate
- tensiuni între diferite categorii profesionale
Proiectul urmează să fie dezbătut în Senat, iar votul va fi decisiv pentru viitorul acestei inițiative.
Dacă va fi adoptat:
- sistemul de diurne ar putea fi modificat radical
- ar putea urma și alte reforme în salarizarea din justiție
Dacă va fi respins:
- dezbaterea privind privilegiile din sistem va continua
- presiunea publică ar putea crește
Inițiativa USR se înscrie într-o serie mai largă de încercări de reformă a sistemului public din România.
De-a lungul timpului, reformele din justiție au fost:
- lente
- controversate
- adesea blocate politic
Această propunere ar putea reprezenta un test pentru voința politică de a implementa schimbări reale. Pe lângă impactul financiar, proiectul are și o dimensiune de imagine.
În ultimii ani, percepția publică asupra sistemului judiciar a fost influențată de:
- discuțiile despre pensii speciale
- beneficiile salariale
- lipsa de transparență
O eventuală adoptare a proiectului ar putea:
- îmbunătăți percepția publică
- demonstra deschidere către reformă
- consolida încrederea în instituții
