România se află într-un moment economic sensibil, iar una dintre cele mai dure radiografii ale situației a venit din partea lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României. Într-o intervenție televizată, oficialul a transmis un avertisment sever: statul a consumat resursele care ar fi trebuit păstrate pentru crize reale, iar acum, într-un context internațional tensionat, nu mai are aproape deloc spațiu de manevră. Mesajul lui este limpede: dezechilibrele bugetare acumulate în ultimii ani au împins România într-o poziție vulnerabilă, iar orice șoc extern suplimentar poate agrava rapid situația economică.
Potrivit lui Eugen Rădulescu, Fondul de rezervă al Guvernului ar fi trebuit utilizat strict pentru situații excepționale, nu pentru cheltuieli fără impact strategic. El a susținut că, în prezent, România ar fi avut nevoie de acești bani pentru a atenua efectele tensiunilor din Golf, însă resursele au fost deja epuizate. În formularea sa, Fondul de rezervă „a fost tocat pe nimic”, iar consecința este că statul intră într-o perioadă complicată fără instrumente bugetare serioase de intervenție.
Analiza consilierului BNR merge însă mai adânc decât acest episod punctual. El spune că problemele actuale nu au apărut peste noapte, ci sunt rezultatul unor politici fiscale și bugetare imprudente, adoptate începând cu 2017. În tot acest interval, România s-a îndepărtat treptat de disciplina bugetară, iar în loc să își tempereze cheltuielile după șocurile pandemiei și ale crizei energetice provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, statul a continuat să accelereze cheltuielile. Punctul culminant a fost anul 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, deși economia nu se confrunta atunci cu o criză internă comparabilă cu cele din anii anteriori. Rădulescu a descris acest nivel drept unul „uluitor de mare”.
Din perspectiva BNR, acesta este nodul problemei: România a început să trăiască mult peste mijloacele sale. Consilierul guvernatorului a explicat că majorările de salarii, pensii, investiții și alte cheltuieli publice s-au bazat într-o măsură tot mai mare pe împrumuturi. Cu alte cuvinte, creșterea economică și bunăstarea afișată în ultimii ani au fost susținute artificial prin datorie. Iar această datorie, avertizează el, are o limită. Există un moment în care piețele nu mai finanțează cu aceeași ușurință, iar costul împrumuturilor începe să urce. România a ajuns deja într-o zonă în care plătește doar dobânzi de aproximativ 3% din PIB, mai mult decât cheltuielile pentru educație, iar această povară nu este în scădere, ci în creștere.
Această observație este importantă pentru că arată presiunea reală de pe buget: nu doar cheltuielile sociale sau investițiile apasă asupra finanțelor publice, ci și serviciul datoriei. Cu cât statul se împrumută mai mult și la dobânzi mai ridicate, cu atât o parte tot mai mare din buget merge către plata costurilor trecutului, nu către finanțarea viitorului. Rădulescu a mai explicat că, înainte de noul val de tensiuni din Golf, România reușise să coboare randamentele datoriei publice sub pragul de 6%, până la 5,99%. În opinia sa, acest progres era important, dar fragil, iar escaladarea situației geopolitice amenință din nou stabilitatea costurilor de finanțare.
Mesajul transmis de oficialul BNR este unul de pedagogie economică, dar și de alarmă publică. El a recunoscut că termeni precum deficit, cont curent, randamente sau dobânzi nu sunt ușor de înțeles pentru publicul larg. Totuși, a subliniat că efectele lor sunt extrem de concrete: un deficit bugetar mare înseamnă vulnerabilitate, iar corelarea lui cu un deficit ridicat de cont curent arată că România consumă și importă peste ceea ce își permite. În lipsa unei corecții, spune el, țara riscă să piardă controlul asupra propriei stabilități financiare.
Rădulescu a mers și mai departe, avertizând că dificultățile de acum sunt doar începutul unei provocări demografice și mai mari. În următorii ani, generațiile numeroase născute în perioada decretului pronatalist comunist vor ieși masiv la pensie. Acest lucru înseamnă mai puțini contribuabili activi și mai mulți beneficiari ai sistemului public de pensii. Prin urmare, presiunea pe buget nu va scădea, ci se va amplifica. În lipsa unor reforme structurale, susține el, România va intra într-o ecuație tot mai greu de susținut financiar.
În acest context, oficialul BNR propune o măsură care reapare constant în marile dezbateri despre modernizarea statului: reorganizarea administrativ-teritorială. El a invocat inclusiv exemplul Republicii Moldova, care se pregătește pentru o reducere a costurilor administrative prin reforme teritoriale. Din punctul său de vedere, și România ar trebui să meargă în aceeași direcție, dacă vrea să supraviețuiască decent din punct de vedere fiscal. Ideea de fond este simplă: statul român cheltuie prea mult pentru întreținerea propriului aparat și prea puțin eficient pentru nevoile reale ale societății.
Declarațiile sale vin și pe fondul tensiunilor politice din coaliția de guvernare. În ultimele zile, liderul PSD Sorin Grindeanu a spus că preluarea mai devreme a funcției de premier este „una dintre variante”, deși protocolul politic prevede rotația premierului abia în aprilie 2027. Președintele Nicușor Dan a încercat să tempereze disputa publică și a afirmat că, dincolo de zgomotul politic, partidele pro-occidentale au colaborat bine pe dosare importante, precum OCDE și PNRR. Totuși, pentru Eugen Rădulescu, o eventuală criză politică într-un asemenea moment economic ar fi extrem de periculoasă, pentru că ar putea declanșa rapid o criză economică de mari proporții.
Aceasta este, în fond, esența avertismentului său: România nu mai are luxul de a trata bugetul ca pe un rezervor infinit și nici politica precum un joc fără consecințe. Dacă dezechilibrele fiscale nu sunt corectate, dacă statul continuă să se împrumute pentru a susține cheltuieli nesustenabile și dacă reformele sunt amânate din rațiuni electorale, atunci nota de plată va veni inevitabil. Iar când vine într-un context de tensiuni externe, costuri mari ale datoriei și presiune demografică internă, efectele pot fi mult mai dureroase decât par astăzi.
Avertismentul lui Eugen Rădulescu nu este doar o critică a modului în care au fost cheltuiți banii din Fondul de rezervă. Este o diagnoză a unei economii care a consumat prea multă energie pentru prezent și a pus prea puține resurse deoparte pentru viitor. Iar într-o perioadă în care fiecare criză regională poate deveni rapid o problemă internă, această lipsă de rezervă nu mai este doar o eroare contabilă, ci un risc național major.
Eugen Rădulescu. Foto: Inquam Photos / George Călin
