Directorul Uzinei Mecanice București, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni și directorul comercial al aceleiași uzine au fost reținuți de DNA într-un dosar de luare de mită care lovește una dintre cele mai sensibile industrii ale statului român: industria de apărare. Tribunalul București a decis arest la domiciliu pentru cei patru inculpați din dosar, inclusiv pentru omul de afaceri acuzat că ar fi dat mita.
Industria de armament de stat din România este zguduită de un nou dosar de corupție instrumentat de Direcția Națională Anticorupție. Trei directori din două uzine aflate în zona strategică a producției de apărare au fost reținuți de procurorii anticorupție, fiind acuzați de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu, proceduri de achiziție, derularea contractelor, lansarea comenzilor și aprobarea plăților către firme private.
Potrivit informațiilor transmise în dosar, persoanele vizate sunt Mihai Rafiu, director general al Societății Comerciale „Uzina Mecanică București” S.A., Tiberiu Alexandru Pîrvu, director general al Societății Comerciale „Uzina Mecanică Plopeni” S.A., și Liliana Sorescu, director comercial al Uzinei Mecanice Plopeni. În același dosar este acuzat și un om de afaceri, administrator în fapt al mai multor societăți comerciale care aveau relații contractuale cu uzinele de stat.
Dosarul capătă o dimensiune publică majoră și prin faptul că, în urma perchezițiilor, procurorii au găsit la domiciliul directorului Uzinei de Armament Plopeni, Tiberiu Alexandru Pîrvu, sume de bani în numerar, în lei și valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Potrivit DNA, banii au fost ridicați în vederea instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului.
Tribunalul București a decis ca toți cei patru inculpați să fie plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile, deși procurorii DNA solicitaseră arestarea preventivă. Cei patru nu au comentat acuzațiile în fața jurnaliștilor, după ieșirea din sala de judecată.
Cine sunt directorii acuzați de DNA
Potrivit comunicatului DNA, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore față de cei trei directori și față de omul de afaceri vizat în dosar. Mihai Rafiu, director general al Uzinei Mecanice București, este acuzat de luare de mită în formă continuată, cu 12 acte materiale. Tiberiu Alexandru Pîrvu, director general al Uzinei Mecanice Plopeni, este acuzat de luare de mită în formă continuată, cu 3 acte materiale. Liliana Sorescu, director comercial al Uzinei Mecanice Plopeni, este acuzată de două infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată. Omul de afaceri, identificat prin inițialele V.M., este acuzat de complicitate la luare de mită și dare de mită în formă continuată.
Acuzațiile vizează relația dintre conducerea unor uzine de stat din industria de apărare și firme private care derulau contracte cu aceste societăți. Contractele menționate de procurori aveau ca obiect, în principal, servicii de mentenanță, achiziția de materiale și prestări de servicii.
Cazul este cu atât mai grav cu cât aceste companii fac parte dintr-un sector strategic, într-un moment în care industria de apărare ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile statului român. Pe fondul tensiunilor regionale, al războiului din Ucraina, al nevoii de modernizare a Armatei Române și al presiunii pentru consolidarea producției interne de armament și muniție, orice suspiciune de corupție în interiorul uzinelor de stat ridică întrebări serioase despre integritate, control, securitate economică și capacitate administrativă.
Ce susține DNA în cazul directorului Uzinei Mecanice București
În ordonanța procurorilor, DNA arată că, în perioada 18 decembrie 2025 – 16 iulie 2026, Mihai Rafiu, în calitate de director general al Uzinei Mecanice București, ar fi primit de la omul de afaceri V.M., direct și prin intermediul altei persoane, suma totală de 48.000 de lei. Banii ar fi fost remiși în 12 tranșe de câte 4.000 de lei.
Potrivit procurorilor, sumele ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind inițierea unor proceduri de achiziție, derularea raporturilor contractuale dintre uzină și societățile comerciale administrate în fapt de omul de afaceri, precum și aprobarea plății facturilor emise de acestea.
Această parte a dosarului este relevantă pentru că indică un presupus mecanism repetitiv, nu un episod izolat. Dacă acuzațiile se confirmă, mita ar fi fost plătită în tranșe regulate, într-un interval de mai multe luni, în legătură cu activitatea curentă a unei companii de stat din industria de apărare.
În astfel de situații, miza nu este doar suma propriu-zisă, ci și controlul asupra deciziilor comerciale ale unei societăți strategice. Atunci când achizițiile, facturile și raporturile contractuale sunt influențate de plăți nelegale, riscul este ca interesul public să fie înlocuit de interesul unor firme favorizate.
Acuzațiile privind conducerea Uzinei Mecanice Plopeni
În cazul lui Tiberiu Alexandru Pîrvu, director general al Uzinei Mecanice Plopeni, DNA susține că acesta ar fi primit, în perioada mai – iulie 2026, suma totală de 25.900 de lei, remisă în trei tranșe. Banii ar fi fost primiți de la același om de afaceri, în legătură cu aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor încheiate cu societățile comerciale administrate în fapt de acesta.
În cazul Lilianei Sorescu, director comercial al Uzinei Mecanice Plopeni, acuzațiile sunt și mai extinse. Procurorii susțin că, în cursul anului 2026, aceasta ar fi pretins și primit de la V.M., în mai multe tranșe, suma totală de 24.250 de lei, în legătură cu lansarea comenzilor către firmele administrate de acesta și efectuarea formalităților necesare recepției bunurilor livrate.
Separat, DNA arată că, în februarie 2026, Liliana Sorescu ar fi primit de la reprezentantul altor societăți comerciale aflate în relații contractuale cu Uzina Mecanică Plopeni suma de 3.800 de dolari, tot în legătură cu atribuții privind lansarea comenzilor și recepția bunurilor. Ulterior, invocând faptul că suma primită anterior ar fi fost formată din bancnote false, aceasta ar fi primit, prin intermediul omului de afaceri V.M., echivalentul în lei al sumei, respectiv 17.200 de lei.
Aceste detalii conturează, potrivit procurorilor, suspiciunea unei practici de corupție legate de relațiile comerciale dintre uzinele de stat și furnizori privați. Într-o companie strategică, poziția de director comercial este esențială, pentru că gestionează tocmai zona de contracte, comenzi, furnizori, recepții și relații comerciale.
Aproximativ 500.000 de euro găsiți la domiciliul directorului Uzinei de Armament Plopeni
Cel mai spectaculos element al dosarului rămâne suma găsită la domiciliul lui Tiberiu Alexandru Pîrvu. Procurorii au identificat numerar, în lei și valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro, sumă care a fost ridicată în vederea instituirii sechestrului.
Prezența unei asemenea sume la domiciliul unui director de uzină de stat ridică, inevitabil, întrebări publice privind proveniența banilor, justificarea lor patrimonială și legătura sau lipsa de legătură cu acuzațiile din dosar. Aceste aspecte vor trebui clarificate de anchetatori în cursul urmăririi penale.
Este important de precizat că, în acest moment, toate persoanele acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Faptul că DNA a formulat acuzații și că instanța a dispus o măsură preventivă nu echivalează cu o condamnare. Vinovăția poate fi stabilită doar printr-o hotărâre definitivă a instanței.
Totuși, dimensiunea sumelor, funcțiile deținute de inculpați și domeniul strategic în care aceștia activau fac din acest dosar unul cu impact public major.
Reacția Romarm: „deficiențe semnalate în mod repetat”
Compania Națională Romarm a transmis o reacție după reținerea celor trei manageri din filialele sale. Potrivit poziției publice, problemele actuale din filiale ar fi consecința unor deficiențe semnalate în mod repetat către acționarul companiei, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Romarm susține că a propus soluții pentru o structură de conducere mai suplă, mai eficientă și mai transparentă, soluții discutate cu parteneri instituționali și aprobate de consiliul de administrație al companiei, dar care ar fi rămas în așteptarea deciziei finale a ministerului.
În reacția sa, Romarm vorbește despre degradarea activelor, decalaj tehnologic și devalizarea secțiilor de producție, realități pe care ministerul ar trebui să le recunoască și să le trateze prin măsuri de reformă. Compania susține că ultimele evenimente confirmă urgența unei reforme profunde a sectorului de apărare de stat.
Această reacție deschide o discuție mai largă despre responsabilitatea instituțională. Dacă problemele din filiale au fost semnalate anterior, întrebarea este de ce nu au fost adoptate măsuri de prevenție, control și restructurare mai devreme. Într-un domeniu precum apărarea, lipsa de decizie administrativă poate avea consecințe nu doar economice, ci și strategice.
De ce sunt importante Uzina Mecanică București și Uzina Mecanică Plopeni
Uzina Mecanică București este una dintre principalele fabrici ale industriei românești de apărare, specializată în producția, asamblarea, modernizarea și mentenanța vehiculelor blindate și a tancurilor. La UMB se produce cel mai nou tanc al Armatei Române, TR-85M1, iar uzina este implicată și în procesul de revitalizare a tancului TR-85M1R. De asemenea, în parteneriat cu General Dynamics Land Systems, Uzina Mecanică București produce transportoarele Piranha V, destinate Armatei Române.
În 2025, Uzina Mecanică București a avut o cifră de afaceri de 344 de milioane de lei, un profit de 12,5 milioane de lei și aproape 200 de angajați. În același timp, compania avea datorii la bugetul de stat de 115,5 milioane de lei.
Uzina Mecanică Plopeni, la rândul ei, este o filială Romarm importantă pentru producția de muniție de artilerie, muniție de calibru mediu, componente pirotehnice și contramăsuri pentru forțele armate. În 2025, societatea a avut o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei, un profit de 10,6 milioane de lei și 410 angajați, dar și datorii la stat de 72,6 milioane de lei.
Aceste date arată că vorbim despre companii cu rol economic real, angajați, contracte, capacități industriale și relevanță pentru apărarea națională. Tocmai de aceea, suspiciunile de corupție din interiorul acestor uzine sunt cu atât mai grave.
Percheziții și la Cugir, alte capacități strategice ale Romarm
Potrivit informațiilor apărute în dosar, joi ar fi avut loc percheziții și la alte două filiale Romarm: Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir. Acestea sunt două dintre cele mai importante capacități ale industriei românești de apărare, funcționând ca filiale separate după divizarea fostei Uzine Mecanice Cugir în 2004.
Uzina Mecanică Cugir este specializată în producția de muniție de diferite calibre, pistoale, mitraliere, încărcătoare și componente pentru armament, fiind una dintre puținele fabrici din România capabile să producă muniție conform standardelor NATO. Fabrica de Arme Cugir este principalul producător român de arme individuale de infanterie, inclusiv puști de asalt, pistoale mitralieră, mitraliere și puști semiautomate.
Într-un context regional tensionat, cu nevoi crescute de apărare și cu presiuni pentru dezvoltarea capacităților industriale naționale, orice blocaj, vulnerabilitate sau suspiciune de corupție în aceste filiale afectează nu doar imaginea Romarm, ci și credibilitatea României ca stat care își poate consolida industria de apărare.
Un dosar care ridică problema reformei industriei de apărare
Dosarul DNA vine într-un moment în care România vorbește tot mai des despre relansarea industriei de apărare, creșterea producției interne, modernizarea capacităților existente și atragerea de parteneriate industriale. Pe hârtie, aceste obiective sunt corecte și urgente. În practică, ele nu pot fi atinse fără integritate administrativă, management profesionist, control intern și transparență.
Industria de apărare nu poate funcționa ca o zonă opacă, protejată de lipsa de informații sub pretextul caracterului strategic. Tocmai pentru că este strategică, trebuie să fie administrată riguros. Contractele, achizițiile, furnizorii, plățile și procedurile interne trebuie să fie controlate atent, astfel încât banii publici și capacitățile industriale să nu fie vulnerabilizate de corupție.
Romarm și filialele sale gestionează active industriale importante, unele dintre ele greu de înlocuit. Dacă aceste companii sunt lăsate să se degradeze, dacă sunt folosite pentru interese de grup sau dacă sunt menținute într-un model administrativ depășit, România riscă să piardă exact infrastructura industrială de care are nevoie într-o perioadă de instabilitate regională.
