Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut percheziții la sediul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, instituția care ar trebui să autorizeze, să monitorizeze și să controleze una dintre cele mai profitabile și sensibile industrii din România. Ancheta ar viza patru funcționari din direcțiile de control și autorizări ale ONJN, potrivit informațiilor confirmate de președintele instituției, Vlad-Cristian Soare. Surse judiciare citate de presă susțin că dosarul ar putea avea legătură cu neregulile descoperite de Curtea de Conturi și cu o sesizare transmisă organelor de urmărire penală. Până la clarificarea oficială a acuzațiilor, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Acțiunea DNA vine într-un moment în care activitatea ONJN se află sub presiunea unor constatări grave formulate de auditorii publici. Rapoartele Curții de Conturi descriu o instituție care, timp de ani întregi, nu ar fi verificat efectiv datele tehnice și financiare ale operatorilor de jocuri de noroc online, deși avea obligația legală de a monitoriza piața. În paralel, auditorii au identificat diferențe importante între taxele care trebuiau declarate și plătite de operatori și sumele ajunse efectiv la bugetul statului. Diferitele categorii de taxe și perioade analizate însumează aproape 200 de milioane de lei, fără a include riscurile fiscale mult mai mari estimate în legătură cu activitatea jocurilor de noroc online.
Informațiile privind descinderile au apărut în dimineața zilei de 29 iulie 2026. Potrivit surselor citate de G4Media, ancheta vizează patru angajați ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, din structurile responsabile de control și autorizare. Aceleași surse au indicat o posibilă legătură între dosarul DNA și sesizările formulate după verificările Curții de Conturi asupra activității ONJN. La ora publicării primelor informații, DNA nu prezentase public, printr-un comunicat detaliat, faptele, perioada cercetată sau calitatea procesuală a persoanelor vizate.
Alte surse judiciare citate de Antena 3 CNN susțin că dosarul ar avea în vedere presupuse fapte de luare și dare de mită. Reprezentanți ai unor companii ar fi suspectați că au oferit bani pentru a evita controalele sau pentru a obține prelungirea unor autorizații. Aceste informații nu au fost însă detaliate într-un comunicat oficial al procurorilor până la momentul redactării materialului și trebuie tratate ca informații pe surse, nu ca acuzații dovedite. Ancheta poate deveni una dintre cele mai importante investigații privind funcționarea instituției care reglementează industria jocurilor de noroc. Miza nu se limitează la posibile fapte individuale de corupție. În discuție se află capacitatea statului de a controla fluxurile financiare generate de operatori și de a încasa corect taxele datorate bugetului public.
Vlad Soare confirmă ancheta care vizează patru funcționari
Președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, a confirmat că ancheta aflată în desfășurare vizează patru funcționari din direcțiile de control și autorizări. Șeful instituției a prezentat acțiunea procurorilor drept un demers necesar pentru restabilirea credibilității ONJN și a declarat că instituția va coopera cu organele de urmărire penală. Vlad Soare a susținut că, în ultimele luni, la nivelul Oficiului au fost începute mai multe verificări interne, unele dintre acestea ducând la sesizarea autorităților judiciare. El a precizat că eventualele încercări ale unor funcționari de a bloca anchetele interne sau neîndeplinirea atribuțiilor vor fi evaluate de instituțiile competente.
Președintele ONJN a mai arătat că nu poate oferi informații despre conținutul dosarului, pentru a nu afecta investigația, dar a promis sprijin pentru aflarea adevărului. Totodată, acesta a invocat procesul de reorganizare instituțională început după preluarea mandatului și a afirmat că integritatea reprezintă unul dintre criteriile pe care se bazează schimbările din interiorul Oficiului. Poziția actualei conduceri nu înlătură însă întrebările privind responsabilitatea administrativă pentru neregulile acumulate. Rămâne de stabilit în ce perioade s-au produs faptele investigate, cine a luat deciziile contestate și dacă deficiențele au fost rezultatul neglijenței, al lipsei de personal, al unor proceduri defectuoase sau al unor intervenții intenționate în favoarea operatorilor.
Un audit de conformitate realizat de Curtea de Conturi asupra activității ONJN din anul 2024 a constatat abateri considerate semnificative și generalizate. Potrivit informațiilor publicate de instituția de audit și preluate de Agerpres, prejudiciul stabilit pentru bugetul statului ajunge la aproximativ 149,48 milioane de lei. Curtea de Conturi a sesizat organele competente după ce auditorii au identificat indicii privind posibila săvârșire a unor fapte sancționate de legea penală. Concluziile auditului arată că ONJN nu ar fi monitorizat și controlat corespunzător activitatea operatorilor și nu ar fi verificat realitatea raportărilor lunare transmise de aceștia.
Cea mai mare sumă menționată în acest audit este o diferență estimată la 116.019.510 lei, reprezentând taxe de autorizare care nu ar fi fost declarate și plătite de operatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023. Auditorii au mai identificat o taxă de autorizare de 16.713.371 de lei, nedeclarată și neachitată de o societate comercială. În cazul operatorilor de pariuri în cotă fixă și bingo televizat, verificările au indicat diferențe totale de 3.626.440 de lei la zece dintre cei 20 de operatori analizați.
Sumele au fost stabilite prin compararea valorilor declarate de companii cu taxele rezultate din aplicarea procentelor prevăzute de legislație. Concluzia auditorilor este că lipsa verificărilor făcute de ONJN a permis menținerea unor diferențe importante între obligațiile operatorilor și încasările bugetare.
De unde provine suma de aproape 200 de milioane de lei
Suma de aproape 200 de milioane de lei menționată în legătură cu neregulile de la ONJN rezultă din alăturarea mai multor categorii de diferențe fiscale identificate în perioade și verificări distincte. Pentru anii 2022 și 2023, Curtea de Conturi a constatat diferențe de taxe de autorizare nedeclarate și neachitate în valoare totală de aproximativ 78,86 milioane de lei. Din această sumă, circa 66,26 milioane de lei erau aferente anului 2022, iar aproximativ 12,59 milioane de lei anului 2023.
La debitul principal se adăugau accesorii calculate până la 20 decembrie 2024, în valoare de aproximativ 37,18 milioane de lei, formate din dobânzi și penalități de nedeclarare. Separat, auditul referitor la activitatea din 2024 a identificat diferența estimată la 116,01 milioane de lei în cazul operatorilor de slot-machine. Prin adunarea celor 78,86 milioane de lei și a celor 116,01 milioane de lei rezultă o valoare de aproximativ 194,88 milioane de lei.
Această sumă nu trebuie prezentată automat ca un singur prejudiciu definitiv stabilit într-un singur dosar penal. Ea reunește constatări din perioade și categorii fiscale diferite. Stabilirea exactă a obligațiilor, recuperarea banilor și eventuala răspundere penală sau administrativă depind de procedurile desfășurate de autoritățile competente. Una dintre cele mai grave concluzii ale Curții de Conturi se referă la lipsa controalelor asupra jocurilor de noroc la distanță. În perioada 2014-2023, ONJN nu ar fi efectuat nicio verificare asupra conformității activității operatorilor de jocuri online și nu ar fi controlat datele și informațiile păstrate pe serverele acestora, deși volumul mizelor era considerabil, iar monitorizarea se afla printre atribuțiile principale ale instituției.
Această lipsă de control este cu atât mai importantă cu cât activitatea online nu poate fi verificată eficient doar prin documentele transmise de operatori. Autoritatea trebuie să aibă acces securizat la serverele în oglindă, la serverele de siguranță și la bazele de date centrale, astfel încât să poată compara raportările fiscale cu activitatea tehnică reală. Auditorii au constatat că Oficiul a permis licențierea și funcționarea unor operatori fără ca aceștia să asigure terminalele necesare pentru accesarea securizată a serverelor. În 2024, ONJN susținea că are acces la datele operatorilor, însă verificările Curții de Conturi au permis accesarea și testarea informațiilor doar în cazul a nouă dintre cei 37 de operatori analizați.
În numeroase situații, parolele și cheile de acces erau expirate, inactive sau nu puteau fi găsite într-o evidență internă completă. Cu alte cuvinte, instituția însărcinată cu supravegherea pieței nu dispunea întotdeauna de instrumentele tehnice necesare pentru a vedea ce se întâmplă în sistemele companiilor licențiate.
Rapoarte lunare care nu ar fi fost descărcate sau analizate
Procedurile interne obligau structurile de monitorizare să descarce rapoartele operatorilor în primele zece zile ale fiecărei luni. Auditorii susțin însă că datele nu au fost accesate și analizate în mod efectiv. Atunci când unele rapoarte au putut fi generate în timpul auditului, ele ar fi conținut deficiențe de formă și de conținut. Printre informațiile lipsă s-ar fi aflat date despre sesiunile de joc și despre evenimentele considerate semnificative. ONJN nu ar fi solicitat nici semnarea electronică a rapoartelor și aplicarea unei mărci temporale. În lipsa acestor elemente, integritatea datelor, momentul generării și eventualele modificări ulterioare sunt greu de garantat.
Problema centrală este că sumele declarate lunar de operatori ar fi fost acceptate fără o corelare sistematică cu informațiile tehnice din servere. Astfel, controlul statului risca să se transforme într-o simplă validare formală a declarațiilor trimise chiar de companiile care trebuiau verificate. Curtea de Conturi arată că, inclusiv în procesul anual de relicențiere, reprezentanții ONJN au semnat documente prin care certificau îndeplinirea condițiilor legale, deși accesul neîntrerupt și securizat la serverele operatorilor nu era întotdeauna asigurat în realitate.
Un alt capitol important privește indicatorul RTP, prescurtare pentru „Return to Player”. Acesta reprezintă procentul teoretic din sumele mizate care este returnat jucătorilor sub formă de câștiguri pe termen lung. Un RTP mai redus înseamnă, în principiu, că o parte mai mare din banii jucați rămâne la operator. Veniturile companiei pot crește, iar taxele calculate în funcție de aceste venituri ar trebui să crească la rândul lor. Curtea de Conturi a avertizat că ONJN nu a evaluat suficient riscul ca nivelul RTP aplicat efectiv de operatori să fie mai mic decât cel indicat în declarațiile lunare. În absența accesului la datele tehnice și a verificărilor efective, statul nu putea confirma dacă valorile declarate corespundeau situației reale.
Pentru anul 2023, auditorii au calculat un risc fiscal potențial de până la 1,8 miliarde de lei. Pentru 2022, valoarea maximă estimată era de 1,2 miliarde de lei, iar pentru perioada 2019-2021 riscul anual putea varia între 100 de milioane și 600 de milioane de lei. Aceste valori reprezintă estimări de risc, nu prejudicii fiscale definitive. Materialul publicat pe 29 iulie 2026 menționează și un risc potențial de aproximativ 2,1 miliarde de lei pentru anul 2024. Și în acest caz este vorba despre o proiecție bazată pe ipoteza unor diferențe între RTP-ul declarat și cel aplicat efectiv, nu despre o sumă deja stabilită ca datorie certă.
Câștiguri repetate de peste 15.000 de euro, semnal de risc pentru auditori
În timpul verificărilor efectuate în 2026 ar fi fost identificate și situații în care anumite persoane au înregistrat, într-o singură zi, câștiguri repetate mai mari de 15.000 de euro. Într-unul dintre cazurile semnalate, pragul ar fi fost depășit de 58 de ori în aceeași zi. Auditorii au considerat că asemenea tranzacții trebuiau analizate din perspectiva riscului de manipulare a veniturilor, fraudă sau spălare a banilor.
Existența unor câștiguri mari sau repetate nu demonstrează automat comiterea unei infracțiuni. Totuși, într-o industrie în care volumele financiare sunt foarte mari, autoritatea de supraveghere trebuie să dispună de mecanisme pentru detectarea și raportarea tiparelor neobișnuite. În lipsa accesului la bazele de date complete, verificarea identității jucătorilor, a sursei fondurilor și a modului de generare a câștigurilor devine dificilă sau chiar imposibilă.
Curtea de Conturi a constatat și deficiențe privind păstrarea informațiilor pe serverele în oglindă. ONJN nu s-ar fi asigurat că datele sunt disponibile pentru perioada obligatorie de șase ani. În cazul operatorilor care au renunțat la licențe sau ale căror autorizații au încetat, Oficiul ar fi pierdut accesul la informații care puteau fi necesare pentru controale fiscale sau investigații ulterioare. Raportul descrie și o cooperare deficitară între Direcția de Monitorizare și Direcția de Control. Cele două structuri nu ar fi realizat verificări încrucișate eficiente între datele tehnice ale operatorilor și obligațiile fiscale declarate. Această separare instituțională a redus capacitatea Oficiului de a identifica diferențe, de a declanșa controale și de a sesiza rapid autoritățile fiscale sau judiciare.
După publicarea concluziilor Curții de Conturi, conducerea ONJN a transmis că problemele constatate pentru anul 2024 au fost remediate sau se află în curs de remediere. Instituția a invocat măsuri de reorganizare, întărirea controlului intern și intensificarea activităților de verificare. Actuala conducere susține că încearcă să reconstruiască mecanismele de control și să introducă integritatea drept criteriu central în funcționarea Oficiului.
Aceste măsuri trebuie însă evaluate prin rezultate concrete: recuperarea taxelor, funcționarea terminalelor de acces, verificarea lunară a bazelor de date, controale documentate și sancționarea operatorilor care nu respectă obligațiile. Simpla adoptare a unor proceduri noi nu este suficientă dacă acestea nu sunt aplicate constant și dacă informațiile colectate nu sunt analizate de personal specializat. Perchezițiile DNA deschid o etapă nouă într-un scandal instituțional care depășește problema unor taxe neîncasate.
Curtea de Conturi descrie un sistem în care operatorii au fost autorizați și relicențiați, deși autoritatea nu avea întotdeauna acces real la infrastructura lor informatică. Declarațiile lunare ar fi fost acceptate fără verificări tehnice, controalele online au lipsit ani întregi, iar direcțiile interne nu au colaborat eficient.
Ancheta procurorilor va trebui să stabilească dacă aceste deficiențe au fost consecința unei administrări slabe sau dacă anumite persoane au acționat intenționat pentru protejarea intereselor unor operatori. De asemenea, trebuie clarificat dacă funcționarii vizați au obținut beneficii, dacă au existat intervenții pentru evitarea controalelor și dacă unele autorizații au fost acordate sau prelungite prin încălcarea legii.
Până la finalizarea investigației, acuzațiile nu pot fi tratate ca fapte dovedite. Percheziția este un act procedural folosit pentru strângerea probelor și nu stabilește vinovăția unei persoane. Dincolo de răspunderea penală individuală, cazul ridică însă o problemă de interes public major: cum a fost posibil ca industria jocurilor de noroc online să funcționeze timp de aproape un deceniu fără verificări tehnice și fiscale reale din partea autorității special create pentru supravegherea sa?
Răspunsul nu poate veni doar din dosarul DNA. Guvernul, conducerea ONJN, Ministerul Finanțelor și instituțiile de control trebuie să prezinte public sumele recuperate, controalele efectuate, sancțiunile aplicate și măsurile prin care datele operatorilor sunt monitorizate în timp real. În lipsa acestor rezultate, reorganizarea anunțată riscă să rămână o nouă promisiune administrativă, în timp ce pierderile potențiale pentru bugetul de stat continuă să fie măsurate în sute de milioane sau chiar miliarde de lei.
