Dănuț Lupu este judecat într-un al treilea dosar penal pentru conducere fără permis și instigare la mărturie mincinoasă. Soția fostului fotbalist și un apropiat cer retragerea declarațiilor din anchetă, în timp ce procurorii contestă procedura.
Cazul fostului fotbalist Dănuț Lupu continuă să se desfășoare în instanță, într-un dosar penal care readuce în atenție probleme precum conducerea fără permis, limitele dreptului la apărare, declarațiile martorilor și efectele prescripției în cauzele penale. Fostul internațional român este judecat într-un al treilea dosar penal, în care procurorii îl acuză atât de conducerea unui vehicul fără permis, cât și de instigare la mărturie mincinoasă.
În această etapă a procesului, apărarea încearcă să obțină retragerea unor declarații date în timpul anchetei de către soția lui Dănuț Lupu, Mihaela Lupu, și de către un apropiat al familiei, Teodor Daniel Eremia. Argumentul apărării este că cei doi nu ar fi fost informați corespunzător cu privire la anumite drepturi procedurale, inclusiv posibilitatea prevăzută de lege privind retragerea unei declarații în anumite condiții. Procurorii contestă această interpretare și susțin că retragerea declarațiilor nu poate fi folosită pentru a favoriza persoana cercetată penal. Instanța urmează să analizeze aceste aspecte odată cu soluționarea fondului cauzei.
O carieră de fotbalist de succes și o serie de probleme penale după retragerea din sport
Dănuț Lupu este cunoscut publicului în special pentru cariera sa sportivă. Fost mijlocaș al echipei naționale a României între anii 1989 și 1998, acesta a fost unul dintre fotbaliștii importanți ai generației anilor ’90. După retragerea din activitatea sportivă, numele său a ajuns însă asociat cu mai multe probleme juridice legate de conducerea unui autoturism fără permis. Potrivit procurorilor, fostul fotbalist ar fi fost depistat de trei ori conducând fără drept un autovehicul.
Prima situație menționată în dosar datează din 23 octombrie 2017, când Dănuț Lupu ar fi fost oprit la volanul unui BMW X5 pe DN E85, în zona localității Garoafa din județul Vrancea. Pentru această faptă, Curtea de Apel Galați a pronunțat în anul 2020 o soluție de condamnare la șase luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei.
La scurt timp după această condamnare, pe 30 iulie 2020, fostul internațional ar fi fost depistat din nou conducând fără permis, de această dată în județul Ilfov, pe DJ 602, în comuna Domnești. Pentru această faptă, Curtea de Apel București a pronunțat o condamnare definitivă de șapte luni și zece zile de închisoare cu executare.
A treia faptă investigată de procurori ar fi avut loc pe 18 iunie 2022, când Dănuț Lupu ar fi fost surprins conducând un autoturism pe strada Postăvarului din București, deși avea permisul anulat. Această situație a generat actualul dosar penal.
Acuzația de instigare la mărturie mincinoasă: ce susțin procurorii
Dosarul actual nu vizează doar presupusa conducere fără permis. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București susțin că Dănuț Lupu ar fi încercat să influențeze declarațiile unor persoane apropiate. Potrivit rechizitoriului, fostul fotbalist i-ar fi determinat pe Teodor Daniel Eremia și pe soția sa, Mihaela Lupu, să declare că altă persoană s-ar fi aflat la volan în momentul incidentului din 18 iunie 2022.
În cazul lui Teodor Eremia, procurorii susțin că acesta ar fi dat declarații neconforme cu realitatea în timpul audierilor. În ceea ce o privește pe Mihaela Lupu, anchetatorii afirmă că aceasta ar fi făcut declarații considerate mincinoase în legătură cu persoana care conducea autoturismul. Apărarea lui Dănuț Lupu contestă acuzațiile și susține că anumite probe ar fi fost administrate nelegal. Avocații au invocat inclusiv probleme privind modul în care au fost obținute unele declarații și modul în care au fost prezentate anumite conversații.
Retragerea declarațiilor: disputa juridică dintre apărare și procurori
Un punct central al procesului îl reprezintă solicitarea soției lui Dănuț Lupu și a lui Teodor Daniel Eremia de a-și retrage declarațiile date în faza de urmărire penală. Apărarea consideră că cei doi nu au fost informați complet despre drepturile lor procesuale. Printre argumente se află faptul că aceștia nu ar fi fost informați despre posibilitatea prevăzută de articolul 273 alineatul 3 din Codul penal privind retragerea unei mărturii mincinoase înainte de anumite momente procedurale.
Procurorul de ședință a avut o poziție diferită. Acesta a susținut că mecanismul legal invocat nu poate fi aplicat în situația în care declarațiile ar fi fost date pentru favorizarea unei persoane cercetate penal. Potrivit procurorului, scopul prevederii legale este acela de a proteja situațiile în care o persoană dorește să repare o declarație falsă care afectează o altă persoană, nu cazul în care declarația ar fi fost făcută pentru a ajuta un inculpat să evite răspunderea penală. Instanța a luat act de cererile formulate, însă a stabilit că aceste aspecte țin de fondul cauzei și vor fi analizate la momentul pronunțării unei soluții.
Prescripția penală, un element important în dosar
Un alt aspect important al cauzei este reprezentat de discuțiile privind prescripția răspunderii penale. În ultimii ani, România a traversat o perioadă complexă din punct de vedere juridic privind aplicarea prescripției, după decizii ale Curții Constituționale și interpretări succesive ale instanțelor. În cazul lui Dănuț Lupu, însă, situația este diferită față de alte dosare în care inculpații au încercat să invoce „marea prescripție”. Potrivit analizei juridice prezentate în dosar, modificările legislative ulterioare fac ca termenul de prescripție pentru faptele cercetate să se raporteze la un interval mai lung. Conform informațiilor din dosar, pentru faptele investigate în această cauză termenul maxim ar putea ajunge până în anul 2032, în funcție de interpretarea aplicabilă.
Foto: Agerpres
