Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a intrat în centrul atenției publice după ce Corpul de control al Ministerului Mediului a identificat o serie de achiziții controversate realizate cu cardurile instituției, iar un proiect european de peste 50 de milioane de euro derulat de ANM este verificat de Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF). În centrul instituției se află Elena Mateescu, director general al ANM de aproape zece ani, una dintre cele mai longevive persoane aflate la conducerea unei instituții publice din România.
Elena Mateescu conduce Administrația Națională de Meteorologie din anul 2016, după o carieră construită exclusiv în interiorul instituției, unde a intrat imediat după absolvirea facultății. În prezent, potrivit declarațiilor de avere disponibile public, veniturile sale anuale depășesc 50.000 de euro, provenind în principal din funcția de director general al ANM. Scandalul recent privind achizițiile realizate de instituție a readus în atenția publică modul în care sunt administrate fondurile unei instituții strategice pentru România, responsabilă de prognozele meteorologice, avertizările de fenomene extreme și monitorizarea schimbărilor climatice.
ANM, instituție strategică pentru România, sub lupa Ministerului Mediului
Administrația Națională de Meteorologie are un rol esențial în funcționarea statului român. Instituția furnizează prognoze meteo, avertizări privind fenomene extreme, date climatice pentru agricultură, infrastructură, energie și protecția civilă. În ultimii ani, schimbările climatice și creșterea frecvenței fenomenelor extreme au transformat activitatea ANM într-un domeniu strategic. Cu toate acestea, instituția a ajuns recent în centrul unei controverse după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat concluziile unui raport al Corpului de control privind anumite achiziții realizate din bugetul ANM.
Potrivit informațiilor prezentate public de minister, printre produsele achiziționate s-ar fi regăsit articole vestimentare, produse cosmetice, parfumuri, accesorii și alte bunuri care, potrivit reprezentanților Ministerului Mediului, ridică semne de întrebare privind justificarea utilizării fondurilor publice.
Printre exemplele menționate public se numără: produse de lux; articole vestimentare; parfumuri; produse cosmetice; poșete; încălțăminte; obiecte decorative.
Ministra Mediului a anunțat că raportul Corpului de control va fi transmis organelor competente și a solicitat explicații conducerii ANM. Elena Mateescu are o carieră de peste trei decenii în domeniul meteorologiei și agrometeorologiei. Potrivit CV-ului oficial, aceasta s-a angajat în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie în anul 1990, după finalizarea studiilor universitare.
Evoluția profesională a fost una constantă:
- 1990 – 2004: inginer agronom, cercetător și cercetător principal;
- 2004 – 2011: șef al Laboratorului de Agrometeorologie;
- 2011 – 2016: director executiv;
- 2016 – prezent: director general al Administrației Naționale de Meteorologie.
În anul 2001, Elena Mateescu a obținut titlul de doctor în domeniul agronomiei, cu o teză privind influența resurselor climatice asupra culturilor agricole. Experiența sa profesională este concentrată în special pe relația dintre fenomenele climatice și agricultură, domeniu cunoscut drept agrometeorologie.
Salariul șefei ANM: peste 269.000 de lei anual
Potrivit declarației de avere depuse în anul 2026, Elena Mateescu obține venituri importante din activitatea profesională. Cea mai mare parte a veniturilor provine din funcția de director general al Administrației Naționale de Meteorologie.
Conform datelor publice:
- aproximativ 269.402 lei anual din funcția de director general ANM;
- aproximativ 24.804 lei anual ca membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”;
- aproximativ 1.350 lei anual pentru activitatea didactică desfășurată ca lector universitar.
Venitul anual provenit din conducerea ANM depășește echivalentul a 50.000 de euro, ceea ce o poziționează printre șefii de instituții publice cu venituri ridicate.
Averea declarată: apartamente, economii și un autoturism Fiat
În declarația de avere, Elena Mateescu menționează două apartamente în București:
- un apartament de aproximativ 59 de metri pătrați, achiziționat în anul 1992;
- un apartament de aproximativ 57 de metri pătrați, cumpărat în anul 2022.
La capitolul bunuri mobile, aceasta declară un autoturism Fiat Tipo, fabricat în anul 2016. În conturile bancare figurează economii de peste: 343.000 lei; aproximativ 3.100 euro.
Proiect european de peste 50 milioane de euro verificat de DLAF
Un alt element care a atras atenția publică este verificarea realizată de Departamentul pentru Luptă Antifraudă privind un proiect european important derulat de ANM. Este vorba despre proiectul privind înființarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale. Valoarea proiectului este estimată la peste 50 de milioane de euro.
DLAF a confirmat că efectuează verificări și că, în funcție de concluzii, poate sesiza instituțiile competente. Contractul pentru construcția centrului a fost atribuit în anul 2022 unor companii specializate, iar valoarea inițială a contractului a suferit modificări ulterioare. Potrivit informațiilor publice, valoarea contractului a crescut de la aproximativ 4,6 milioane de euro la peste 5,5 milioane de euro, iar termenul de finalizare a fost extins.
Elena Mateescu respinge acuzațiile și susține că a sesizat organele de anchetă
În urma apariției informațiilor privind raportul Corpului de control, Elena Mateescu a transmis un punct de vedere public. Directorul general al ANM a precizat că instituția a realizat propriile verificări interne și că, anterior apariției scandalului public, a transmis sesizări către organele competente pentru verificarea unor activități. Aceasta a menționat că, întrucât există verificări în desfășurare, nu poate oferi detalii suplimentare.
De-a lungul timpului, Administrația Națională de Meteorologie a fost criticată în special pentru modul în care au fost gestionate anumite avertizări meteo. Au existat situații în care reprezentanți ai industriei turistice au contestat anumite prognoze sau avertizări, considerând că acestea au afectat activități economice. În același timp, ANM a fost apreciată pentru rolul important în avertizarea populației în caz de fenomene extreme.
Conducerea instituției a argumentat constant că prognozele meteorologice implică un grad inevitabil de incertitudine și că sistemele moderne de prognoză se bazează pe modele complexe. Cazul ANM readuce în discuție problema administrării eficiente a banilor publici în instituțiile statului. Pe de o parte, Administrația Națională de Meteorologie gestionează proiecte importante pentru adaptarea României la schimbările climatice și pentru modernizarea infrastructurii de monitorizare meteorologică.
Pe de altă parte, orice suspiciune privind folosirea necorespunzătoare a fondurilor publice afectează încrederea publică într-o instituție finanțată din bani de la buget. Verificările Ministerului Mediului, ale DLAF și eventualele demersuri ale organelor de anchetă urmează să stabilească dacă achizițiile și procedurile derulate de ANM au respectat legislația în vigoare. Până la finalizarea verificărilor, toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
