Conducerea Curții de Conturi a respins propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul modului în care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a evidențiat financiar primele acordate profesorilor în perioada guvernelor Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Auditorii instituției au indicat existența unor suspiciuni privind raportări financiare considerate nereale, prin care sumele plătite pentru primele de carieră didactică și profesională ar fi fost prezentate ca fiind eligibile pentru finanțare europeană, deși nu exista o confirmare oficială din partea Comisiei Europene. Cazul readuce în atenția publică problema modului în care sunt gestionate fondurile publice, relația dintre bugetul național și finanțările europene, precum și responsabilitatea instituțiilor statului atunci când apar suspiciuni privind utilizarea banilor publici.
Potrivit documentelor consultate, propunerea de sesizare penală formulată de structurile de specialitate ale Curții de Conturi a fost respinsă de plenul instituției în luna august 2026, în ciuda concluziilor formulate de echipa de audit care a verificat activitatea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Miza financiară: peste un miliard de lei raportați ca bani europeni
În centrul controversei se află primele acordate personalului din învățământ prin mecanismul primelor de carieră didactică și profesională. Aceste măsuri au fost prezentate public drept parte a unui program de sprijin pentru cadrele didactice și personalul auxiliar din educație, cu scopul de a compensa dificultățile financiare și de a susține dezvoltarea profesională.
Auditorii Curții de Conturi au constatat însă că în evidențele financiare ale MIPE din anii 2023 și 2024 au fost înregistrate sume importante ca fiind recuperabile din fonduri europene. Potrivit rapoartelor de audit, este vorba despre sume de ordinul miliardelor de lei, dintre care peste un miliard de lei ar fi fost asociat primelor pentru profesori.
Problema identificată de auditori a fost aceea că, la momentul raportărilor, nu exista o decizie oficială a Comisiei Europene prin care aceste cheltuieli să fie acceptate la rambursare din fonduri externe nerambursabile.
Cu alte cuvinte, statul român ar fi efectuat plățile din bugetul național, dar acestea ar fi fost reflectate în anumite documente financiare ca sume care urmau să fie recuperate de la Uniunea Europeană.
Auditorii Curții de Conturi au reclamat posibile fapte penale
Echipa de control din cadrul Departamentului I al Curții de Conturi a propus sesizarea organelor de urmărire penală. Auditorii au indicat suspiciuni privind posibile infracțiuni precum:
- fals intelectual;
- uz de fals;
- fraudă cu fonduri europene;
- abuz în serviciu.
În documentele de audit sunt menționate suspiciuni privind întocmirea unor documente oficiale și situații financiare care ar fi conținut informații considerate nereale. Potrivit concluziilor auditorilor, MIPE ar fi transmis raportări care puteau crea impresia că anumite cheltuieli urmau să fie suportate din bugetul european, deși ministerul ar fi cunoscut faptul că acestea vor reveni în sarcina bugetului de stat. Auditorii au argumentat că această modalitate de raportare putea afecta imaginea reală a situației financiare a statului.
Ce au spus auditorii despre raportările MIPE
Potrivit documentelor analizate, auditorii Curții de Conturi au susținut că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a creat un mecanism prin care anumite cheltuieli realizate din bugetul național au fost prezentate ca fiind cheltuieli care ar fi urmat să fie recuperate din fonduri europene.
În raportul de audit este menționat faptul că MIPE ar fi cunoscut că nu exista un acord final privind finanțarea europeană a acestor cheltuieli.
Auditorii au apreciat că această situație ar fi putut conduce la:
- prezentarea unei imagini financiare diferite de realitate;
- influențarea deciziilor administrative;
- transmiterea unor informații incorecte către instituții precum Ministerul Finanțelor, Guvernul sau Parlamentul.
Echipa de audit a susținut că informațiile raportate în anii 2023 și 2024 ar fi fost denaturate cu intenția de a crea o altă perspectivă asupra sursei de finanțare.
Guvernele Ciucă și Ciolacu, în perioada în care au fost realizate raportările
Controversa privește perioada în care România a avut două guverne conduse de partide diferite aflate ulterior într-o coaliție politică. În anul 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus de Marcel Boloș, reprezentant PNL. În anul 2024, portofoliul MIPE era deținut de Adrian Câciu, reprezentant PSD.
Primele pentru profesori au fost introduse într-un context politic în care Guvernul încerca să răspundă protestelor din educație și solicitărilor sindicatelor privind creșterea veniturilor personalului din învățământ. Plățile au fost realizate către cadrele didactice, însă disputa actuală vizează sursa financiară indicată în documentele ministerului.
Curtea de Conturi: conducerea instituției a respins sesizarea penală
Potrivit documentelor consultate, propunerea de sesizare a procurorilor a fost analizată în interiorul Curții de Conturi. Direcția Generală Juridică a instituției ar fi formulat un punct de vedere nefavorabil sesizării. Ulterior, plenul Curții de Conturi a decis respingerea propunerii formulate de structura de audit. Decizia a fost luată în luna august 2026, sub conducerea președintei Curții de Conturi, Mirela Călugăreanu. Astfel, deși auditorii au identificat ceea ce au considerat a fi indicii privind posibile încălcări ale legii penale, conducerea instituției nu a transmis cazul către procurori.
Un alt aspect semnalat de auditorii Curții de Conturi privește impactul asupra deficitului bugetar. Potrivit acestora, prin mecanismul creat de MIPE, anumite cheltuieli suportate efectiv de stat ar fi fost prezentate ca având o posibilă finanțare europeană. Auditorii au susținut că această abordare putea afecta modul în care era reflectată situația reală a finanțelor publice. Într-un context în care România se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar și a respectării angajamentelor europene, modul de raportare a cheltuielilor publice reprezintă un element esențial pentru credibilitatea financiară a statului.
Creanțe de miliarde de lei menținute în evidențele MIPE
Pe lângă problema primelor pentru profesori, auditorii au ridicat și problema unor creanțe curente în valoare de aproximativ 5,6 miliarde de lei. Potrivit acestora, MIPE ar fi menținut aceste creanțe în evidențele contabile fără să poată demonstra existența lor în mod corespunzător. Acest aspect a fost inclus în analiza auditorilor privind modul în care ministerul a reflectat situația financiară.
Respingerea sesizării penale de către conducerea Curții de Conturi nu înseamnă că situația financiară analizată nu mai poate fi verificată. Instituțiile abilitate pot efectua propriile analize, iar documentele de audit rămân relevante pentru evaluarea modului în care au fost gestionate fondurile publice. De asemenea, Parlamentul, Guvernul și Ministerul Finanțelor pot solicita clarificări suplimentare privind mecanismul utilizat pentru plata primelor destinate profesorilor.
