Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE S.A.), companie aflată în portofoliul Ministerului Energiei, continuă să dețină peste 600 de milioane de lei în depozite bancare, în timp ce investițiile realizate în producția de energie electrică au generat rezultate modeste și dificultăți de exploatare. O investigație publicată de G4Media, bazată pe documente financiare și pe constatările Corpului de Control al Prim-Ministrului, ridică semne de întrebare privind eficiența utilizării resurselor financiare și modul în care societatea și-a fundamentat proiectele energetice.
Înființată în anul 2014, SAPE a fost concepută ca o societate care să administreze participațiile statului și să contribuie la dezvoltarea sectorului energetic românesc. De-a lungul anilor, compania a acumulat resurse financiare considerabile, în special după tranzacția realizată în 2017 cu grupul Enel, în urma căreia a încasat aproximativ 1,8 miliarde de lei. O parte importantă a sumelor a fost distribuită ulterior către bugetul de stat, însă sute de milioane de lei au rămas în depozite bancare.
La sfârșitul anului 2025, disponibilitățile păstrate în bănci depășeau 600 de milioane de lei, nivel care s-a menținut relativ constant în ultimii ani. Deși existența unor rezerve financiare poate reprezenta un avantaj pentru o companie care intenționează să dezvolte proiecte energetice, datele financiare arată că SAPE a obținut cea mai mare parte a veniturilor sale nu din producția de energie, ci din dobânzi și dividende.
În perioada 2020–2025, compania a raportat venituri cumulate de aproximativ 920 de milioane de lei și un profit net de circa 485 de milioane de lei. Din totalul veniturilor, peste 603 milioane de lei au provenit din dividende, iar alte 227 de milioane de lei din dobânzi bancare. Activitatea operațională, care include producerea și comercializarea energiei, a contribuit cu aproximativ 71 de milioane de lei, reprezentând mai puțin de 8% din venituri.
Această dependență de câștigurile financiare contrastează cu obiectivele investiționale ale societății. În anul 2022, SAPE a achiziționat două parcuri eoliene, Curcubăta Mare și Horia, pentru o valoare cumulată de peste 72 de milioane de lei. Exploatarea acestora s-a dovedit însă dificilă, pe fondul unor defecțiuni tehnice, al perioadelor de indisponibilitate și al costurilor suplimentare necesare pentru mentenanță și reparații.
În cazul parcului Curcubăta Mare, problemele infrastructurii de evacuare a energiei au afectat funcționarea centralei, în timp ce la Horia dificultățile au fost legate inclusiv de accesul la servicii specializate pentru întreținerea turbinelor. SAPE susține că a întreprins măsuri pentru remedierea deficiențelor și că disponibilitatea instalațiilor s-a îmbunătățit începând cu anul 2024.
Pe lângă investițiile deja realizate, atenția inspectorilor guvernamentali s-a îndreptat și asupra unor proiecte care nu au mai fost concretizate. Unul dintre cele mai importante a vizat intenția de achiziționare a două capacități de stocare a energiei, într-o tranzacție estimată la 120 de milioane de euro, fără TVA. Potrivit informațiilor publicate, proiectele urmau să fie preluate de la două societăți relativ recent înființate, care nu desfășurau activitate operațională semnificativă. Tranzacția presupunea inclusiv un avans de aproximativ 38,5 milioane de euro, însă propunerea nu a fost aprobată de Consiliul de Supraveghere.
Totodată, SAPE a renunțat sau nu a reușit să finalizeze mai multe proiecte, între care unul destinat producerii hidrogenului, pentru care solicitarea de finanțare prin PNRR a fost respinsă. Compania deține și o participație majoritară în societatea de proiect Hidro Tarnița, asociată investiției strategice Tarnița-Lăpuștești, rămasă deocamdată fără rezultate concrete în producția de energie.
Raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, care a analizat activitatea societății în perioada ianuarie 2023 – iunie 2025, semnalează deficiențe în fundamentarea și planificarea investițiilor, modificări repetate ale portofoliului de proiecte și o contribuție redusă a activității operaționale la rezultatele financiare.
În replică, reprezentanții SAPE susțin că banii din depozite nu sunt resurse blocate, ci disponibilități necesare finanțării unor investiții viitoare. Compania arată că proiectele energetice presupun cheltuieli etapizate, iar menținerea lichidităților este justificată de angajamentele financiare asumate. De asemenea, societatea afirmă că a elaborat măsuri pentru îmbunătățirea managementului investițiilor și precizează că raportul de control nu a constatat prejudicii în legătură cu achizițiile parcurilor eoliene.
Dincolo de explicațiile financiare și administrative, situația SAPE readuce în discuție o problemă mai amplă a companiilor energetice de stat: capacitatea de a transforma resursele disponibile în investiții productive, într-un moment în care România are nevoie de noi capacități de producere și stocare a energiei.
Profitul obținut din dobânzi și dividende poate demonstra o administrare prudentă a lichidităților, dar nu poate reprezenta singurul indicator al performanței unei companii cu obiective strategice în sectorul energetic. Eficiența unei asemenea societăți trebuie măsurată și prin proiectele finalizate, energia produsă, rentabilitatea investițiilor și contribuția efectivă la securitatea energetică națională.
