Numirea lui Dragoș Bănescu, absolvent al Academiei SRI, în postul de secretar general al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a provocat un val de controverse.
Cu un traseu profesional ce include trecerea prin 6 ministere în doar 13 ani, această numire ridică întrebări serioase privind transparența și meritocrația în administrația publică românească, scrie Libertatea.
Bănescu, în vârstă de 52 de ani, are un CV impresionant, însă rapiditatea ascensiunii sale în rangurile administrației stârnește suspiciuni. De la Ministerul Finanțelor la Justiție, trecând prin ministerele Mediului, Muncii, Sportului și Economiei, Bănescu pare să fi avut o ascensiune neobișnuit de rapidă, fapt ce alimentează speculații despre posibilele conexiuni politice sau favoritisme.
Mai mult, absolvirea masteratului la Academia SRI în Managementul Informațiilor de Securitate Națională aduce în discuție posibila influență a serviciilor de informații în structurile administrative ale statului. În contextul în care ANAF este o instituție cheie în administrarea finanțelor publice, o astfel de numire ar putea avea implicații profunde asupra independenței și transparenței acesteia.
Această numire survine într-un climat politic încărcat și un mediu public sensibil la mișcările din administrația de stat. Într-o perioadă în care transparența și integritatea sunt mai valorizate ca oricând, numirea lui Bănescu la ANAF stârnește întrebări privind criteriile de selecție și imparțialitatea procesului.
În timp ce experiența și educația lui Bănescu nu pot fi negate, modul și rapiditatea ascensiunii sale în administrația de stat sunt aspecte care merită o analiză mai aprofundată. Această numire reprezintă un test pentru guvernul român în ceea ce privește angajamentul său față de principiile meritocrației și transparenței în administrație.
