Tensiunile continuă la Senat pe fondul discuțiilor legate de reorganizarea instituției prin reducerea a peste 150 de posturi. Conform surselor, aceste măsuri vin după ce, în ultimii doi ani și jumătate, peste 50 de persoane au fost angajate pe filieră politică, majoritatea din zona PNL. Situația stârnește nemulțumiri atât în rândul sindicatelor, cât și al unor membri ai coaliției de guvernare.
Din 2022 până în prezent, numărul posturilor ocupate la Senat a crescut semnificativ, ajungând la 894 de angajați în noiembrie 2024, față de 852 în toamna anului 2021. În perioada mandatului lui Alina Gorghiu ca vicepreședintă cu atribuții de președintă a Senatului (iunie 2022 – iunie 2023) și sub conducerea lui Nicolae Ciucă (iunie 2023 – decembrie 2024), peste 50 de persoane au fost angajate, dintre care aproximativ 10 prin intermediul Biroului președintelui și peste 40 prin grupul parlamentar al PNL.
Această creștere a personalului contrastează cu măsurile de austeritate propuse recent de Ilie Bolojan, președintele actual al Senatului, care vizează reducerea numărului de angajați și a cheltuielilor.
Reorganizarea Senatului a generat proteste din partea sindicatelor, care acuză lipsa de transparență și încălcarea legislației. Principalele nemulțumiri sunt:
- Lipsa criteriilor clare: Deciziile privind concedierile sunt percepute ca fiind arbitrare, riscând discriminări.
- Încălcarea legilor: Proiectul contravine Codului Administrativ și Codului Muncii.
- Impact asupra eficienței muncii: Reducerea personalului ar putea supraîncărca angajații rămași, afectând calitatea procesului legislativ.
- Absența unei analize fundamentate: Reorganizarea nu pare să fie susținută de o evaluare detaliată a necesarului de personal.
Un alt aspect sensibil este legat de sinecurile din consiliile de administrație, care rămân intacte, deși reducerea numărului de membri ar putea contribui semnificativ la scăderea cheltuielilor.
Revolta angajaților este alimentată și de privilegiile de care continuă să beneficieze senatorii, precum alocarea generoasă de carburant: 800 de litri pe lună pentru președintele Senatului și 600 de litri pentru membrii Biroului Permanent și liderii de grup. În contrast, activitatea legislativă a senatorilor lasă de dorit, doar în prima jumătate a anului 2024 fiind aprobate tacit 60 de proiecte de lege, fără dezbateri și voturi în plen.
Deși coaliția de guvernare a promis măsuri ferme pentru reducerea sinecurilor, acestea rămân, în mare parte, nerezolvate. Proiectele legislative pentru reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea veniturilor acestora stagnează în Parlament. De exemplu, un proiect al PNL din 2019 și o inițiativă similară a PSD din 2021 se află încă în faza de discuții, fără progrese notabile.
Reorganizarea Senatului reprezintă un punct sensibil pentru coaliția de guvernare. În timp ce unii lideri, precum Ilie Bolojan, susțin măsuri drastice de austeritate, alții cer o analiză mai atentă, care să nu pună în pericol eficiența instituției. Însă problema angajărilor politice și a sinecurilor nejustificate continuă să planeze asupra credibilității procesului de reformă.
Această situație ilustrează dificultatea de a implementa măsuri reale de eficientizare în instituțiile publice, în condițiile în care interesele politice și cele administrative intră frecvent în conflict. Rămâne de văzut dacă reorganizarea Senatului va reprezenta un prim pas spre o reformă autentică sau doar o altă încercare eșuată de reducere a cheltuielilor publice.
