Într-o decizie care a stârnit valuri de controverse, Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu pentru funcția de Președinte al României în cadrul alegerilor din 2025.
Respingerea a fost aprobată cu 10 voturi pentru și 4 împotrivă, atât pe motive de formă, cât și de fond. Decizia BEC a fost legată în mod direct de nereguli în declarația de avere depusă de candidatul pro-rus, care conținea discrepanțe față de cea depusă în noiembrie 2024, o problemă care a generat și o reacție negativă din partea susținătorilor săi.
Biroul Electoral Central a emis un comunicat oficial în care a respins candidaturile lui Călin Georgescu și ale altor candidați pentru alegerile prezidențiale. În cazul lui Georgescu, însă, respingerea a fost cu atât mai controversată cu cât a fost însoțită de proteste violente din partea susținătorilor săi, care au forțat gardurile de protecție și au strigat lozinci precum „trădătorii!” și „libertate, libertate!”. Forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea, folosind un pulverizator cu substanță iritant-lacrimogenă pentru a dispersa mulțimea din fața sediului BEC.
Decizia este susceptibilă de a fi contestată în termen de 24 de ore, conform legislației în vigoare, iar Călin Georgescu are posibilitatea de a depune o nouă candidatură până pe 15 martie 2025. Susținătorii săi, inclusiv liderul AUR George Simion, au denunțat respingerea drept un „abuz” și „o continuare a loviturii de stat” ce ar fi fost comisă pe 6 decembrie, în timpul evenimentelor politice interne. Ana Maria Gavrilă, lidera partidului extremist POT, a calificat decizia drept o dovadă de „dictatură”, afirmând că respingerea dosarului nu este justificată, având în vedere că majoritatea celor implicați în procesul de validare au votat împotriva candidaturii lui Georgescu, deși dosarul ar fi fost complet.
Pe de altă parte, la nivel instituțional, șefii BEC au explicat că respingerea candidaturii lui Călin Georgescu se bazează pe o evaluare riguroasă a documentației depuse, care nu a respectat toate cerințele legale și reglementările în vigoare. Această decizie subliniază importanța transparenței și corectitudinii în procesul electoral, mai ales în contextul unui scrutin atât de important, cum sunt alegerile prezidențiale.
În paralel cu protestele stradale, analiștii politici atrag atenția asupra faptului că această situație ar putea adânci polarizarea politică în România. De asemenea, răspunsul rapid al susținătorilor lui Georgescu, care au protestat agresiv în fața sediului BEC, indică tensiunile tot mai mari în societatea românească pe fondul unor alegeri care se anunță deja ca fiind extrem de contestate.
În urma acestui incident, rămâne de văzut dacă Călin Georgescu va alege să conteste decizia BEC la Curtea Constituțională sau dacă va depune un nou dosar pentru candidatură, respectând condițiile legale. Până atunci, următorii pași în procesul electoral vor fi urmăriți cu mare atenție, iar eventuala validare sau invalidare a candidaturii ar putea influența semnificativ direcția în care se va îndrepta politica românească în perioada următoare.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
