Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să intervine semnificativ pe piața valutară pentru a susține moneda națională, după victoria surprinzătoare a lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Potrivit unei analize recente realizate de banca austriacă Erste, BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a stabiliza leul, o sumă considerabilă care reprezintă aproape 10% din totalul rezervelor valutare ale României.
Aceasta este o mișcare fără precedent, având în vedere volumul uriaș de capital care a fost retras din economie în urma incertitudinii politice provocate de această victorie electorală.
După ce George Simion a înregistrat un succes răsunător în primul tur al alegerilor prezidențiale, situația economică a României a fost grav afectată. Moneda națională a înregistrat o depreciere semnificativă, iar leul a depășit nivelul țintă stabilit de BNR de 5 lei/euro, ajungând la un nivel critic de 5,15 lei/euro. Acesta este un nivel care, conform analizei Erste, reprezenta o amenințare semnificativă pentru stabilitatea economică a României.
Sursa principală de tensiune pe piața valutară a fost victoria lui George Simion, liderul AUR, și contextul economic incert în care s-a plasat aceasta. Investitorii internaționali, dar și cetățenii români, au început să vândă lei în favoarea euro, într-un efort de a-și proteja economiile de posibilele instabilități economice și politice. Măsurile populiste propuse de Simion, inclusiv ieșirea din Uniunea Europeană și modificarea politicii economice interne, au generat un val de îngrijorare, iar piața valutară a reacționat printr-o depreciere rapidă a leului.
Conform surselor oficiale, Banca Națională a României a cheltuit aproximativ 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a susține cursul leului, imediat după victoria lui George Simion. Această sumă reprezintă o parte semnificativă din rezervele valutare ale BNR, care se ridicau la 62 de miliarde de euro la sfârșitul lunii martie 2025. În total, estimările băncii Erste sugerează că BNR ar fi cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro pentru a tempera deprecierea leului pe parcursul săptămânii care a urmat alegerilor, o sumă care depășește cu mult intervențiile anterioare ale băncii centrale în perioade de volatilitate economică.
Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, presiunea pe piața valutară a fost cauzată de o schimbare semnificativă a fluxurilor de capital. „Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească”, a afirmat Dan Suciu pentru G4Media, explicând intervenția BNR pe piața valutară.
George Simion, în campania sa electorală, a promis o serie de măsuri economice populiste, care au fost interpretate de mulți economiști și investitori ca fiind riscante pentru stabilitatea economică a României. Printre promisiunile sale se numără naționalizarea unor sectoare strategice, inclusiv terenurile agricole, și retragerea României din Uniunea Europeană și NATO. Aceste promisiuni au generat o incertitudine majoră în rândul investitorilor, care au început să-și retragă capitalul din România, temându-se de posibile schimbări radicale în politicile economice și externe ale țării.
De asemenea, George Simion a declarat că, în cazul unei victorii în alegeri, intenționează să-l numească pe Călin Georgescu în funcția de prim-ministru. Călin Georgescu, un cunoscut politician cu viziuni naționaliste și euro-sceptice, a promis în timpul campaniei că va iniția un proces de naționalizare a unor sectoare economice cheie și va adopta o politică economică mai protecționistă. Aceste declarații au alimentat temerile că România ar putea să se abată de la drumul său european și să se confrunte cu sancțiuni economice și izolare internațională.
După victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, leul românesc a înregistrat o depreciere semnificativă față de euro. Astfel, moneda națională a depășit pragul de 5 lei pentru un euro, iar în unele momente ale săptămânii trecute, leul a atins un nivel de 5,15 lei/euro, un nivel considerat a fi unul critic pentru stabilitatea financiară a României.
Această depreciere rapidă a leului a avut un impact direct asupra economiei românești. Inflația a fost accelerată, iar costurile de împrumut pentru guvern și pentru cetățeni au crescut semnificativ, ceea ce a pus presiune pe puterea de cumpărare a populației. De asemenea, costurile de import au crescut, ceea ce ar putea duce la o scădere a consumului intern și la o încetinire a ritmului de creștere economică.
În fața presiunii crescânde asupra leului, Banca Națională a României a intervenit agresiv pe piața valutară, folosind rezervele valutare pentru a cumpăra lei și a vinde euro. Această intervenție a avut scopul de a sprijini stabilitatea monedei naționale și de a preveni o depreciere continuă, care ar fi putut avea efecte devastatoare asupra economiei României. În ciuda acestor eforturi, BNR a fost nevoită să recunoască faptul că stabilizarea leului a fost doar temporară, iar riscurile la adresa monedei naționale rămân semnificative.
Autoritățile române au subliniat faptul că în prezent, principalele surse de presiune asupra leului sunt legate de incertitudinea politică generată de alegerile prezidențiale și de temerile legate de posibilele măsuri economice populiste propuse de George Simion. În același timp, investitorii internaționali au început să manifeste o reticență crescândă față de economia românească, având în vedere riscurile politice și economice pe care le presupune o eventuală victorie a lui Simion.
„Investitorii și cetățenii simpli au început să vândă lei și să cumpere euro de teama unei instabilități economice majore”, au declarat surse oficiale pentru G4Media. Această mișcare a avut ca efect o cerere crescută de euro și o presiune puternică asupra leului, care nu a mai reușit să-și mențină valoarea în fața monedei unice europene.
În ciuda intervențiilor BNR și a măsurilor de stabilizare a leului, economia românească se află într-o perioadă de incertitudine majoră. Faptul că victoria lui George Simion a generat o presiune semnificativă asupra monedei naționale și a ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor privind viitorul economic al țării, subliniază vulnerabilitatea României într-un context politic volatil. Perspectivele economice pentru România depind de evoluția alegerilor prezidențiale și de stabilitatea politică care urmează să fie instaurată după acest scrutin crucial.
În concluzie, situația economică a României rămâne incertă, iar măsurile luate de Banca Națională pentru a susține leul reflectă fragilitatea monedei naționale și vulnerabilitățile economice care pot apărea în urma unor schimbări politice majore. Intervențiile BNR, deși necesare, nu pot preveni complet riscurile asociate cu instabilitatea politică și economică, iar România se află într-un moment crucial în ceea ce privește evoluția sa economică pe termen lung.
