Într-un scandal de proporții care a implicat regia de stat RAAPPS, Curtea de Conturi, condusă de Mihai Busuioc, a refuzat să sesizeze Parchetul în 2018, în ciuda unui raport de audit din 2016 care descoperise un prejudiciu de 1,1 milioane de euro adus bugetului de stat.
Cazul se referă la o tranzacție de închiriere a unei clădiri de pe Șoseaua Kiseleff, în care statul român a încasat o chirie mult mai mică decât cea percepută de la o firmă privată, care, ulterior, a subînchiriat clădirea unei bănci de stat – Eximbank – la un preț semnificativ mai mare. Decizia Curții de Conturi a stârnit controverse, ridicând întrebări despre transparența procesului de audit și despre posibilele legături între politicienii implicați și operatorii economici beneficiari.
În 2013, Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat (RAAPPS) a închiriat o clădire situată pe Bd. Kiseleff, în centrul Bucureștiului, unei firme private – Kiseleff Property SRL, controlată de Monica Maria Dăscălița Peterson. Clădirea, amplasată într-o zonă centrală și prestigioasă a capitalei, a fost destinată pentru activitățile Eximbank, bancă de stat, care a subînchiriat spațiul la un preț considerabil mai mare decât cel plătit inițial de firma privată.
Potrivit raportului Curții de Conturi din 2016, firma Kiseleff Property a solicitat RAAPPS o reducere semnificativă a chiriei, pe motivul scăderii pieței imobiliare în perioada crizei economice. În ciuda acestui motiv, autoritățile au acceptat cererea, reducând chiria cu 22.900 de euro pe lună, în două etape (2012 și 2013). Astfel, chiria a ajuns la 46.000 de euro pe lună, deși firma privată Kiseleff Property a subînchiriat același spațiu către Eximbank pentru suma de 59.000 de euro pe lună. Aceasta a dus la o pierdere semnificativă pentru stat, care a încasat mai puțini bani decât ar fi fost legal.
Controlul efectuat de Curtea de Conturi a constatat că această reducere de chirie nu a fost aplicată altor chiriași, ci doar firmei Kiseleff Property, ceea ce a dus la un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Raportul a cerut, în mod corect, sesizarea Parchetului, având în vedere că tranzacțiile implicau posibile fapte de abuz în serviciu și fraudă.
Cu toate că auditul din 2016 a constatat prejudiciul, Curtea de Conturi condusă de Mihai Busuioc a refuzat în 2018 să sesizeze Parchetul. Această decizie a fost una surprinzătoare, având în vedere gravitatea descoperirilor și impactul financiar asupra bugetului statului. Refuzul de a sesiza procurorii a ridicat multe semne de întrebare în rândul opiniei publice, mai ales în contextul în care raportul Curții de Conturi a fost discutat abia la doi ani de la realizarea auditului.
Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, nu a oferit un comentariu detaliat cu privire la refuzul sesizării Parchetului și a solicitat un drept de răspuns oficial din partea reporterului G4Media. Această decizie a fost văzută de mulți ca o manifestare a lipsei de transparență și de responsabilitate a unei instituții care ar trebui să fie un pilon al integrității financiare în România.
Afacerile legate de închirierea acestei clădiri nu sunt doar o simplă tranzacție imobiliară. Ele ridică întrebări despre modul în care resursele statului sunt gestionate și despre legăturile dintre politicieni și operatorii economici implicați în astfel de afaceri. La acea vreme, guvernul României era condus de Victor Ponta, iar RAAPPS era sub conducerea lui Gabriel Georgian Surdu, un personaj cu legături politice și economice controversate. Surdu a fost reținut de DNA în 2015 și condamnat definitiv la închisoare în 2017 pentru fapte de corupție.
De asemenea, Monica Maria Dăscălița Peterson, proprietara Kiseleff Property SRL, a fost implicată într-un dosar de evaziune fiscală în care a fost condamnată la închisoare cu suspendare. Aceasta are și legături cu alte persoane influente din politica românească, iar firma pe care o deține a continuat să beneficieze de contracte favorabile în urma unor reglementări neclare.
După ce contractul inițial de închiriere a fost semnat în 2013, acesta a fost prelungit în 2018 pe o perioadă suplimentară de 5 ani, până în 2023, când Spirmina Corporation, succesoarea Kiseleff Property, a solicitat încă zece ani de prelungire a contractului. În acest context, compania a susținut că a investit aproximativ 2,6 milioane de euro în renovarea clădirii și că mai avea de amortizat 1 milion de euro din această sumă.
În 2023, Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului condus de Nicolae Ciolacu, a propus renegocierea termenilor contractului pentru a reduce durata de închiriere, în ciuda faptului că firma Spirmina Corporation beneficia deja de o clauză care îi permitea prelungirea contractului pentru încă zece ani. Propunerea a fost discutată la nivelul Guvernului, dar nu se știe deocamdată dacă va fi adoptată.
Cazul legat de închirierea clădirii de pe Șoseaua Kiseleff este doar un exemplu al modului în care resursele statului pot fi gestionate într-un mod netransparent și pot ajunge să favorizeze anumite firme și persoane influente, în detrimentul interesului public. În ciuda constatării unui prejudiciu de 1,1 milioane de euro, Curtea de Conturi nu a luat măsurile legale necesare, iar această decizie continuă să ridice întrebări legate de eficiența și responsabilitatea instituțiilor care sunt menite să protejeze banii publici.
Piața imobiliară și tranzacțiile publice din România trebuie să fie reglementate mai riguros, iar autoritățile competente trebuie să asigure transparența în astfel de proceduri. De asemenea, este esențial ca orice abatere de la lege să fie sancționată prompt, pentru a preveni risipa și fraudele care pot afecta întreaga societate.
