Într-o perioadă în care România se confruntă cu probleme economice severe, ministrul Economiei, Radu Miruță, a făcut declarații controversate referitoare la salariile și bonusurile exorbitante ale directorilor din companiile de stat. Potrivit ministrului, în ciuda salariilor colosale ce se ridică la valori de 45.000-50.000 de lei brut pe lună, unii manageri nu fac aproape nimic, având performanțe minime sau chiar inexistente.
Aceste informații au stârnit un val de nemulțumiri și controverse în rândul opiniei publice, care se întreabă cum pot astfel de persoane să primească sume atât de mari din banii contribuabililor.
Radu Miruță a afirmat că în anumite companii de stat, managerii nu fac decât să urmărească indicatori financiari extrem de simpli și foarte scăzuți, pentru a-și atinge obiectivele din contractele de management. Potrivit acestuia, unii dintre acești directori au contracte care stipulează ca munca de opt ore pe zi să fie considerată deja o îndeplinire parțială a indicatorilor de performanță. Asta ridică o întrebare fundamentală: cum pot astfel de manageri să justifice salariile fabuloase pe care le încasează?
În cadrul unei emisiuni televizate, ministrul a subliniat că în ciuda faptului că acești directori sunt plătiți enorm, performanțele lor sunt minime și, de cele mai multe ori, nu contribuie în mod real la îmbunătățirea activității companiilor. Acesta a explicat că, deși companiile de stat beneficiază de resurse importante, majoritatea acestor sume ajung în buzunarele câtorva persoane care nu reușesc să aducă valoare adăugată activităților economice ale statului.
Ministrul Economiei a punctat faptul că aceste practici nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un sistem profund disfuncțional care există de mulți ani în administrația publică din România. El a vorbit despre faptul că în multe dintre aceste companii de stat, selecția pentru funcțiile de conducere nu se face pe baza unor criterii de performanță reale, ci mai degrabă pe baza legăturilor politice și a influencelor din culisele administrative.
Aceasta a fost o critică acerbă la adresa Ordonanței 109/2011, care reglementează managementul corporatist al companiilor de stat. Deși ordonanța are ca scop atragerea de profesioniști din mediul privat, ministrul Miruță a declarat că, în realitate, selecția se face în favoarea persoanelor apropiate politic, iar selecția „pe hârtie” este doar un pretext pentru perpetuarea unui sistem clientelar. Această situație a permis numirea unor directori fără experiență relevantă în domeniile respective, iar aceste persoane au fost recompensate cu salarii și bonusuri uriașe, chiar și în lipsa unor rezultate notabile.
Radu Miruță a explicat că, în multe cazuri, contractele de management semnate cu acești directori sunt defectuoase și nu se bazează pe obiective clare de performanță. De multe ori, managerii nu îndeplinesc indicatori reali de performanță, ci doar îndeplinesc sarcini minime care nu aduc beneficii considerabile pentru companiile pe care le conduc. Acest tip de management superficial a condus la o ineficiență cronică în unele dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cum ar fi energie, transporturi și infrastructură.
În continuare, Miruță a subliniat că aceste abuzuri au fost posibile doar printr-o legislație necorespunzătoare, care nu reglementează în mod clar cum trebuie să fie evaluați directorii și cum trebuie să fie construită performanța într-o companie de stat. Astfel, salariile mari și bonusurile uriașe sunt justificate pe baza unor performanțe scăzute, iar acest lucru generează un decalaj major între salariile directorilor și realizările economice ale companiilor pe care le conduc.
Ministrul Economiei a oferit și un exemplu concret: angajările recente în funcțiile de conducere în companiile de stat au fost finalizate cu o lună înainte de formarea noului guvern. Această manevră este văzută ca o modalitate prin care actualii directori își protejau funcțiile, având în vedere că erau deja la finalul unui mandat de patru ani în care funcțiile respective au fost interimate. Aceste numiri și încheierea contractelor de management au fost făcute cu scopul de a proteja interesele personale ale celor care ocupau acele funcții și de a submina autoritatea noii guvernări.
În ciuda acestor controverse, ministrul Miruță a dat asigurări că nu va renunța la implementarea unor măsuri radicale de reformă. El a menționat că va modifica indicatorii de performanță ai acestor directori și că va întări responsabilitatea acestora față de rezultatele economice reale ale companiilor de stat. De asemenea, el a precizat că orice manager care nu va atinge noii indicatori va fi demis fără menajamente, iar acest lucru se va întâmpla în scurt timp.
Ministrul Economiei este conștient de importanța companiilor de stat în economia românească și de potențialul lor de dezvoltare, dar și de faptul că pentru a ajunge la acest potențial, trebuie implementată o reformă serioasă a sistemului de management public. Accesul la funcțiile de conducere în companiile de stat trebuie să fie bazat pe competente reale și nu pe legături politice, iar salariile și bonusurile trebuie să fie acordate în funcție de performanță și nu de afilierea politică.
Pentru a atinge acest obiectiv, Radu Miruță propune digitalizarea și transparența în procesul de selecție și evaluare a managerilor, astfel încât deciziile să fie bazate pe date clare și nu pe influențe externe. **În acest sens, este necesar ca autoritățile să adopte măsuri legislative pentru a implementa un sistem de evaluare a performanței eficient, care să măsoare cu adevărat realizările fiecărui director în parte.
Gestionarea ineficientă a companiilor de stat și salariile exorbitante ale directorilor care nu dau randament pun o presiune enormă asupra bugetului public și subminează încrederea cetățenilor în administrația publică. Radu Miruță se angajează să modifice această situație, aducând un nou val de transparență și eficiență în companiile de stat. Dacă salariile mari și contractele de management ineficiente nu vor fi corectate, românii nu vor beneficia de pe urma resurselor naționale și statul va continua să plătească un preț ridicat pentru ineficiența în managementul resurselor sale.
Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea
