Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a lansat acuzații grave la adresa conducerii Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), criticând faptul că instituția nu a accesat peste 350 de milioane de euro din fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Fondurile erau destinate proiectelor de infrastructură hidrotehnică esențiale: diguri, baraje și poldere.
„Un singur polder este în etape finale, din 13 prevăzute. Inițial erau programați 510 kilometri de diguri, apoi ți-au redus singuri țintele la 400, dar s-au realizat zero kilometri. Comisia Europeană nu va mai accepta să ne păstreze acești bani. Sunt fonduri pierdute, o șansă irosită”, a declarat Diana Buzoianu la Digi 24.
Ministra a acuzat conducerea ANAR de lipsă de performanță, responsabilitate și viziune administrativă. „Mi s-ar fi părut normal ca directorul să-și fi dat demisia de mult. A rămas pe post în ciuda eșecului evident. Nu e nicio problemă. Vom acționa imediat ce raportul Corpului de Control de la Praid va fi finalizat”, a adăugat Buzoianu.
Pe lângă neaccesarea fondurilor europene, ANAR este ți sub lupa publică pentru costurile exorbitante legate de administrare. Instituția plătește lunar o chirie de 54.000 de euro pentru sediul său din București și intenționează să achiziționeze un nou spațiu de 6.000 mp pentru 270 de angajați, la un preț de 75 de milioane de lei.
„Cum poți să cheltuiești 75 de milioane de lei pentru o clădire când nu ai atras niciun euro din PNRR? Într-un context de criză climatică și financiară, e o decizie de neînteles”, a declarat ministra.
Aceasta a solicitat un audit complet al tuturor imobilelor deținute și administrate de instituțiile subordonate pentru a evalua utilitatea și posibilitatea redistribuirii acestora.
Ministerul Mediului a anunțat deja trimiterea Corpului de Control la ANAR pentru a investiga disfuncționalități în:
- schema de personal,
- eșecul atragerii fondurilor europene,
- modul în care se fac controalele în teritoriu.
„Instituția are peste 8.000 de angajați și, totuși, nu a reușit să implementeze niciun proiect major. Când vedem case luate de ape, trebuie să ne întrebăm: de ce nu am fost capabili să prevenim? De ce nu am investit în infrastructura critică?”, a subliniat Diana Buzoianu.
Raportul Corpului de Control de la Praid va fi piesa-cheie în decizia ministrei privind conducerea ANAR. Ea a anunțat că imediat după finalizarea acestuia, va lua o măsură decisivă.
Cazul ANAR este simptomatic pentru modul în care unele instituții publice gestionează oportunități financiare istorice. În timp ce alte state europene implementează accelerat proiecte ecologice, de protecție împotriva inundațiilor sau de adaptare climatică, ANAR a ratat ocazia de a moderniza una dintre cele mai vulnerabile infrastructuri ale României.
Inundațiile recente din mai multe județe, soldate cu evacuări, pagube materiale majore și comunități izolate, nu fac decât să accentueze gravitatea acestui eșec.
Pierderea a 350 de milioane de euro din PNRR în contextul schimbărilor climatice tot mai frecvente este mai mult decât o problemă de administrare. Este un act de iresponsabilitate publică.
Într-o perioadă încărcată de provocări economice, fiecare euro pierdut înseamnă un dig neconstruit, o comunitate expusă, o tragedie evitată doar prin noroc. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a adus în spațiul public o temă esențială: responsabilitatea instituțiilor de stat față de bunul public.
În fața acestor acuzații grave, directorul ANAR fie va demisiona, fie va fi demis. Dar, indiferent de rezultat, cazul trebuie să devină un exemplu pentru cum nu se face administrație publică într-un stat membru UE cu acces la fonduri europene.
Pentru ca mafie. Din fiecare Kw produs hidro, se duc bani intr-un cont de reparatii, intretinut diguri, care ajung la o firma de securisti, care au costruit fiecarui ministru al mediului cate o vila, etc. Presupun ca ministresa are deja vila si de aici probleme