În ultimele luni, România s-a confruntat cu o explozie de știri false și imagini deepfake care au ajuns virale pe rețelele sociale.
Platforma de verificare Factual.ro a semnalat o serie de exemple recente: fotografii cu Călin Georgescu care ar fi „ajutat un om al străzii”, videoclipuri false în care același personaj „promovează platforme de investiții” sau imagini fabricate cu proteste inexistente în România. Toate acestea au fost generate cu inteligență artificială și distribuite masiv online, fără ca publicul să poată, la prima vedere, să facă diferența între realitate și ficțiune.
Fenomenul deepfake nu mai este doar o curiozitate tehnologică, ci un instrument de manipulare periculos, folosit pentru scam-uri financiare, propagandă politică și dezinformare socială.
Un deepfake reprezintă un conținut vizual sau audio generat cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, care poate recrea vocea sau chipul unei persoane reale.
Astăzi, tehnologia este atât de avansată încât chiar și un ochi antrenat poate fi păcălit. O imagine cu un politician la o masă a protestatarilor sau un videoclip în care un lider apare susținând o schemă de investiții fictivă poate fi produsă în câteva minute și distribuită instantaneu către sute de mii de utilizatori.
Factual.ro a documentat cazuri recente:
-
FALS | Călin Georgescu surprins „ajutând un om al străzii” – imagine generată de AI, distribuită pe Facebook ca exemplu de „umanitate autentică”.
-
SCAM | Deepfake cu Călin Georgescu care promovează o platformă de investiții – folosit pentru a păcăli oamenii să depună bani pe site-uri frauduloase.
-
FALS | Fotografie cu români la protest – complet inventată de AI, dar distribuită ca dovadă că „zeci de mii de oameni ies în stradă împotriva Guvernului”.
Majoritatea imaginilor false au în comun un element esențial: apelează la emoții puternice.
Un lider politic prezentat drept „om al poporului”, care îmbrățișează un om sărac, sau o fotografie cu mase de români „care protestează împotriva guvernului” creează emoții instantanee: empatie, furie, indignare. În acel moment, utilizatorul nu mai verifică sursa, ci dă mai departe informația.
Acesta este mecanismul prin care fake news-ul capătă viață și influență. De aceea, deepfake-urile sunt considerate astăzi cea mai periculoasă formă de dezinformare, pentru că ating simultan logica și emoțiile oamenilor.
Exemplele din România: ce spune Factual.ro
- 30 august 2025 – O imagine cu Călin Georgescu și un text emoționant despre „simplitate și omenie” circulă pe Facebook. Verificarea arată că poza nu există în realitate, ci a fost creată integral de AI.
- 31 august 2025 – Pe platformele de tip scam apare un videoclip deepfake cu Georgescu promovând o investiție fictivă. Imaginea și vocea sunt generate artificial, iar victimele sunt îndemnate să depună bani.
- 30 august 2025 – O fotografie cu un protest masiv în România este distribuită ca dovadă că „poporul s-a ridicat împotriva Guvernului”. Verificarea arată că este o imagine creată de AI, cu fețe repetate și detalii imposibile, tipice pentru generările artificiale
- 30 august 2025 – O altă știre falsă circulă despre cărțile de identitate: că „românii nu și-ar mai putea lua Cărți de Identitate Simple”. Factual.ro a demonstrat că este fals, o manipulare menită să inducă panică.
Specialiștii în comunicare și securitate cibernetică atrag atenția asupra mai multor scopuri pentru care sunt generate aceste materiale:
-
Scam-uri financiare – deepfake-uri cu personalități publice care „recomandă” platforme de investiții.
-
Propagandă politică – imagini false cu proteste sau cu lideri în situații compromițătoare.
-
Manipulare socială – mesaje emoționale care induc ură, neîncredere sau diviziune socială.
-
Distrugerea reputației – prezentarea unor persoane ca fiind violente, corupte sau imorale, deși imaginile sunt fabricate.
Deși Uniunea Europeană a adoptat recent AI Act, care include obligația marcării conținutului generat artificial, aplicarea acestuia este dificilă.
În România, CNA și CERT-RO au avertizat asupra fenomenului, însă nu există încă un mecanism clar prin care platformele sociale să fie obligate să elimine deepfake-urile nocive.
„Este o cursă contra cronometru între cei care creează deepfake-uri și cei care încearcă să le detecteze”, spun specialiștii IT.
Experții în fact-checking recomandă câteva reguli simple:
-
Verifică sursa – dacă imaginea vine doar dintr-un cont anonim sau un grup de Facebook, e suspectă.
-
Caută detalii vizuale – la deepfake-uri apar frecvent mâini deformate, fundaluri ireale sau fețe repetitive.
-
Folosește site-uri de verificare precum Factual.ro sau InVID pentru a analiza imaginile și videoclipurile.
-
Nu distribui imediat – chiar dacă mesajul stârnește emoții, ia câteva minute pentru verificare.
România este deja un teren fertil pentru dezinformare: încrederea scăzută în instituții, polarizarea politică și nivelul ridicat de consum de social media fac ca știrile false să se răspândească extrem de rapid.
Un studiu al UE arată că românii sunt printre cei mai vulnerabili cetățeni europeni la fake news. În acest context, deepfake-urile nu fac decât să amplifice problema.
Pericolul major: în campanii electorale, aceste instrumente pot fi folosite pentru a manipula opinia publică la scară largă.
Fenomenul deepfake este o sabie cu două tăișuri. Tehnologia poate fi folosită în artă, divertisment sau educație, dar în același timp reprezintă o armă de manipulare masivă.
Exemplele analizate de Factual.ro arată că România nu mai este doar spectator, ci a intrat deja în era manipulării cu ajutorul AI.
Soluția nu ține doar de autorități sau de platformele online, ci și de fiecare dintre noi: vigilență, verificare și refuzul de a distribui conținut neverificat.
„Nu avem voie să normalizăm minciuna digitală. Deepfake-ul nu e doar o glumă, ci o amenințare la adresa democrației”, concluzionează experții.
