Consultarea publică organizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu ministra Diana Buzoianu în prim-plan, a scos la iveală o nouă bombă juridică: existența unui act adițional secret la contractul prin care Romsilva a permis accesul auto pe drumul forestier din Pădurea Băneasa, în beneficiul Federației Greenfield și al dezvoltatorului imobiliar Impact.
Documentul, ascuns până acum opiniei publice, ridică mari semne de întrebare cu privire la transparența instituțiilor statului și la legalitatea deschiderii drumului pentru circulația mașinilor personale.
Tema centrală a dezbaterii a fost instituirea unui regim mai strict de protecție pentru Pădurea Băneasa, un subiect care a generat ample proteste civice după ce imagini cu mașini traversând drumul forestier au circulat masiv în spațiul public.
În cadrul consultării, reprezentanții Federației Greenfield au invocat existența actului adițional, susținând că acesta prevede că rezilierea contractului nu poate fi făcută decât printr-o sentință judecătorească. Argumentul a fost folosit pentru a bloca solicitările societății civile și ale unor parlamentari care ceruseră anularea imediată a contractului.
Surprinsă, ministra Diana Buzoianu a cerut clarificări, însă reprezentanții Romsilva au pretins că nu au documentul la ei.
Redacția România Curată a intrat însă în posesia actului adițional, semnat pe 30 mai 2025, la câteva luni după scandalul public și după ce fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, amenințase cu demiterea directorului Romsilva dacă drumul ar fi deschis circulației publice auto.
Documentul, semnat din partea Direcției Silvice Ilfov de către Cezar Răduță, confirmă că Romsilva are obligația de a sesiza instanța pentru constatarea rezilierii. Însă, foarte important: rezilierea produce efecte din momentul notificării, iar instanța este chemată doar să constate, nu să decidă încetarea contractului.
Cu alte cuvinte, Romsilva putea opri imediat accesul auto printr-o simplă notificare, fără a aștepta ani de zile după un proces.
Analizând contractul inițial, actul adițional și prevederile Codului Silvic, experții consultați de România Curată arată că există cel puțin trei motive majore pentru rezilierea contractului:
1. Încălcarea Codului Silvic privind tranzitarea drumurilor forestiere
Contractul a fost semnat „în scop de tranzitare”. Însă Codul Silvic (art. 58, alin. 7 și 9) este explicit: drumurile forestiere pot fi tranzitate doar pentru obiective turistice, utilitare sau de agrement.
Cartierul Greenfield nu este nici obiectiv turistic, nici de agrement. Locuințele personale nu pot fi încadrate la „obiective utilitare”. Prin urmare, accesul mașinilor personale este ilegal.
Un contract comercial nu poate încălca legea. Prevederile contrare Codului Silvic sunt nule de drept.
2. Neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către Federația Greenfield
Contractul prevede posibilitatea rezilierii unilaterale „dacă una dintre părți nu și-a îndeplinit cu bună credință obligațiile”.
Federația Greenfield a deschis drumul circulației publice fără a avea un acord scris din partea Romsilva, sub forma unui proces verbal de predare-primire sau a unui act de stabilire a condițiilor de tranzitare.
Ori Romsilva a mințit public și a dat acordul, ori Federația Greenfield a acționat cu rea-credință. Ambele situații justifică rezilierea.
3. Posibilitatea rezilierii unilaterale fără motiv
Contractul și actul adițional includ o clauză care permite rezilierea unilaterală de către Romsilva, cu o notificare de 15 zile, dacă strategia de administrare a fondului forestier intră în contradicție cu existența contractului.
În condițiile în care Ministerul Mediului discută instituirea unui regim de protecție sporită și chiar declararea Pădurii Băneasa arie naturală protejată, Romsilva are toată baza legală pentru a denunța acordul.
Scandalul drumului forestier a scos la suprafață legături suspecte între dezvoltatorii imobiliari și instituțiile statului. Federația Greenfield a fost acuzată că folosește pădurea ca instrument de marketing și că face presiuni pentru a obține o scurtătură către București, evitând investițiile promise în infrastructură rutieră.
Fostul ministru Mircea Fechet descria situația drept o „autostradă a privilegiaților”, unde câteva mii de locuitori ai unui cartier rezidențial se folosesc de un bun comun, în detrimentul mediului și al sănătății publice.
Ministra Diana Buzoianu a declarat în repetate rânduri că prioritatea mandatului său este instituirea unui regim de arie naturală protejată pentru Pădurea Băneasa, astfel încât să fie evitate pe viitor presiunile imobiliare și defrișările mascate sub pretextul infrastructurii.
„Pădurea Băneasa este plămânul verde al Capitalei și trebuie să rămână o moștenire pentru generațiile viitoare. Contractele care o transformă într-o scurtătură rutieră nu pot fi tolerate”, a spus aceasta.
ONG-urile de mediu și numeroși activiști cer rezilierea imediată a contractului, sesizarea procurorilor pentru abuz în serviciu și publicarea tuturor actelor încheiate de Romsilva cu investitorii imobiliari.
„Orice zi în care circulă mașini prin pădure înseamnă poluare, distrugerea solului și un precedent periculos. Dacă statul nu intervine acum, mâine vom avea drumuri forestiere transformate în bulevarde în toate pădurile periurbane din România”, avertizează Ciprian Găl, activist de mediu.
Publicarea actului adițional arată că argumentele Federației Greenfield sunt praf în ochii opiniei publice. Romsilva are toate instrumentele legale pentru a opri imediat circulația auto prin pădure.
Problema reală este lipsa de voință și complicitatea unor funcționari care au cedat, de-a lungul timpului, presiunilor imobiliare.
Pădurea Băneasa este testul decisiv pentru Guvern și pentru Romsilva: protejăm natura și respectăm legea sau lăsăm „rechinii imobiliari” să înghită și ultima oază verde a Capitalei?
