Vameșă din dosarul Murfatlar, numită director de cabinet la Vamă. Prescripție, verificări eșuate și implicații

Irina Tănase, fostă șefă în Direcția Generală a Vămilor și inculpată în 2016 în mega-dosarul de evaziune „Murfatlar”, a fost numită director de cabinet al noului șef al Vămilor, Alexandru Bogdan Bălan.

Decizia vine după ce Tănase a scăpat de dosar prin prescripție, iar tentativa de a fi promovată vicepreședinte al Autorității Vamale Române ar fi eșuat la verificările guvernamentale. Numirea reaprinde discuția despre standardele de integritate în instituțiile cheie ale colectării și riscul reputațional într-un moment în care România promite, intern și european, o curățenie în zona vamală.

Potrivit unui ordin intern semnat luni de Alexandru Bogdan Bălan – numit la conducerea Vămilor săptămâna trecută de premierul Ilie Bolojan, la propunerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare – Irina Tănase devine director de cabinet. Până acum, ea conducea Serviciul Supraveghere și Control Vamal – Birou Vamal de Interior Poștă la Direcția Regională Vamală București. În prealabil, ar fi fost luată în calcul pentru funcția de vicepreședinte, dar nu ar fi trecut de screeningul solicitat în astfel de numiri.

Funcția de director de cabinet este una de încredere, cu rol de filtrare și coordonare a agendei instituționale, dar și de interfață între șeful instituției și direcțiile executive. Chiar dacă nu este post de conducere operațională pe linie vamală, influența politico-administrativă este consistentă.

În septembrie 2016, DNA a reținut-o pe Irina Tănase în cadrul dosarului de evaziune fiscală din jurul grupului „Murfatlar” – una dintre cele mai mari investigații pe accize și TVA din ultimul deceniu. Pe atunci, procurorii estimau o fraudă de ~600 milioane lei, asociind schema cu companii și funcționari ai ANAF și Autorității Naționale a Vămilor. Măsura asupra Irinei Tănase a fost arestul la domiciliu.

În 2023, după nouă ani de anchetă, DNA a trimis în judecată o parte dintre suspecți (3 foști funcționari ANAF, 6 oameni de afaceri și 4 companii, inclusiv Murfatlar România SA), reducând prejudiciul reținut la ~238 milioane lei și menținând măsuri asigurătorii de ~370 milioane lei – o marjă care să acopere eventual acțiuni civile de recuperare. Pentru Irina Tănase, soluția a fost clasare prin prescripție. O altă felie a dosarului s-a prescris în faza urmăririi penale, iar o parte a acuzațiilor a fost închisă pe motiv de probe insuficiente.

Într-un referat din 2016, DNA acuza că, în vara lui 2012, în calitate de director la Direcția de Autorizări și Tarif Vamal, Irina Tănase nu ar fi suspendat la timp autorizația de antrepozit fiscal a Euroavipo SA, deși existau accize restante, permițând companiei să funcționeze și să acumuleze noi datorii – un posibil abuz în serviciu în formă continuată. Toate aceste acuzații nu au mai fost judecate pe fond, efectul fiind ștergerea răspunderii penale prin trecerea timpului.

Informațiile obținute din mediul guvernamental indică faptul că Tănase a fost testată pentru un post executiv – vicepreședinte la Vamă – dar nu a trecut de filtrele de integritate/compliance. Câteva zile mai târziu, aceeași persoană este validată ca director de cabinet al șefului instituției.

Formal, standarde diferite se pot aplica între o demnitate/funcție publică înaltă și un post contractual de la cabinet. Substanța problemei rămâne: semnalul transmis în interiorul sistemului vamal și către partenerii externi (Comisia Europeană, OLAF) într-un context de presiune pe colectare și combatere a contrabandei cu tutun/alcool și a fraudelor pe accize.

De ce contează această numire

1. Integritatea instituțională. Autoritatea Vamală este poarta colectării de accize și TVA la import; percepția că în anturajul deciziei există persoane atinse de dosare (chiar prescrise) vulnerabilizează credibilitatea instituției.

2. Standardul dublu. În timp ce Guvernul anunță o „curățenie” în companiile și autoritățile statului, o excepție vizibilă la Vamă alimentează mesajul că filtrele de integritate sunt negociabile dacă funcția nu este în schema clasică de conducere.

3. Risc reputațional extern. România e în plin efort de digitalizare a Vămilor, implementare a sistemelor europene de control și tărire a capacității antifraudă. Un astfel de caz poate afecta încrederea partenerilor și condiționalitățile financiare.

4. Precedent intern. Pentru personalul vamal, mutarea creează un precedent: trecutul penal înlăturat prin prescripție nu împiedică avansul profesional – ceea ce slăbește stimulentul conformării.

Reacții așteptate și întrebări fără răspuns

• Ministerul Finanțelor: va explica criteriile de integritate aplicate pentru posturile la cabinete? Există ghiduri clare pentru situații cu prescripții în antecedente?

• Autoritatea Vamală Română: ce măsuri de protecție adoptă pentru a evita conflicte de interese sau influențe în dosare cu profil similar?

• ANAF/DNA: care este stadiul recuperării efective în Murfatlar (238 mil. lei), având în vedere măsurile asigurătorii de 370 mil. lei și bucata de 85 mil. lei ieșită din dosar?

• Guvernul: de ce respingi un profil pentru vicepreședinte, dar îl validezi pentru director de cabinet în aceeași instituție, în aceeași săptămână?

Schimbarea de la vârful Vămilor a venit cu promisiuni ferme: profesionalizare, digitalizare, curățenie. Numirea Irinei Tănase tensionează acest mesaj în chiar prima săptămână de mandat. Când autoritățile anunță toleranță zero la contrabandă și evaziune, vigilența publică va fi pe selecția echipei și pe coerența deciziilor de personal.

Ce urmează

• Clarificări oficiale privind criteriile de integritate pentru posturile din cabinete.

• Posibile interpelări parlamentare și sesizări către Agenția Națională de Integritate privind incompatibilități/conflicte de interese.

• Monitorizare a dosarului „Murfatlar” pe componenta de recuperare (procese civile, executări, valorificări).

• Testul practic: rezultate în controale, colectare și anchete pe lanțurile de accize/alcool.

Într-un sistem vamal căruia i se cere să livreze colectare mai bună și anticorupție, alegerea unui director de cabinet cu trecut în cel mai mare dosar de fraudă pe accize – chiar „șters” prin prescripție – deschide o fisură de credibilitate. Legal, numirea poate fi apărată. Strategic și reputațional, costurile pot depăși beneficiul pe termen scurt. În următoarele săptămâni, explicațiile publice și performanța noii conduceri vor arăta dacă avem de-a face cu o excepție pragmatică sau cu un pas înapoi în reforma Vămilor.

Sursă: G4Media

Foto: Inquam Photos/ Liviu Florin Albei