Monica Hunyadi, cunoscută publicului după ce a apărut în investigațiile privind zborurile private ale liderilor PSD Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, se află acum în centrul unui nou scandal public: criza de apă care a afectat peste 100.000 de oameni în județele Prahova și Dâmbovița.
Deși fără experiență anterioară în domeniu, Hunyadi a fost numită în funcții-cheie în companii de stat strategice, una dintre ele fiind tocmai firma acuzată de Ministerul Mediului că a gestionat defectuos o operațiune de curățare a barajului Paltinu.
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, două instituții din subordinea ministerului — Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa și Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova — au eşuat să avertizeze în timp util autoritățile locale și populația despre posibilele efecte ale lucrărilor de mentenanță de la barajul Paltinu. Consecințele au fost dramatice: locuințe, școli, spitale și chiar centrala electrică Brazi a OMV Petrom au rămas fără apă.
Monica Hunyadi, administrator în cadrul ESZ Prahova, nu a comentat public acuzațiile. În schimb, declarațiile de avere și informațiile publice o plasează în poziții de decizie asupra activităților companiei.
În 2022, pe vremea când era ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu a numit-o pe Monica Hunyadi administrator provizoriu al CFR Electrificare, divizia de energie a Căilor Ferate Române. La acel moment, Hunyadi era cunoscută mai degrabă ca proprietară a unui salon de înfrumusețare — Hunymoo SRL — și consultant parlamentar în Camera Deputaților.
Numirea ei a ridicat întrebări cu privire la criteriile de selecție pentru funcțiile de conducere din companiile de stat. Lipsa de experiență în domeniile tehnice sau de management public a fost trecută cu vederea în favoarea „loialităților politice”, acuză surse din interiorul Ministerului Transporturilor.
Monica Hunyadi a fost pasageră în mai multe zboruri cu jeturi private închiriate de grupul Nordis, firmă aflată între timp în insolvență. Într-unul dintre cele mai mediatizate zboruri, din 30 mai 2022, ea apare alături de Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis, lideri importanți ai PSD, în drum spre cursa de Formula 1 din Monaco. Datele au fost făcute publice de G4Media, care a obținut documentele de zbor (gendec), ce arată fără dubii prezența liderilor PSD și a apropiaților acestora în aeronava privată.
Deși liderii politici au negat inițial că au zburat cu jeturi închiriate de Nordis, probele documentare îi contrazic. Investigația a ridicat suspiciuni de trafic de influență și conflict de interese, având în vedere că Nordis avea interese comerciale și în zona dezvoltărilor imobiliare finanțate prin fonduri publice.
În declarația de avere depusă în iunie 2025, Monica Hunyadi menționează un autoturism Porsche fabricat în 2018, un apartament în Voluntari și un teren intravilan în Hunedoara. În 2024, ea a încasat venituri de la trei companii de stat: ESZ Prahova, CFR Electrificare și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română.
Toate aceste companii se află în subordinea directă a Ministerului Transporturilor sau a Ministerului Mediului, două instituții controlate în perioada respectivă de lideri PSD. Aceste numiri ridică semne de întrebare privind practica politizării instituțiilor publice și a plasării în funcții strategice a unor persoane fără experiență relevantă.
Criza apei din Prahova a generat pagube directe, inclusiv oprirea centralei electrice Brazi, care alimenta cu energie 10% din necesarul zilnic al României. Zeci de localități, mii de gospodării, spitale și unități de învățământ au fost afectate, iar populația a primit târziu avertizările necesare.
„Oamenii nu au fost informați, deși existau comunicări interne care atestau riscurile. Soluții tehnice puteau fi implementate dacă era bună credință și profesionalism”, a declarat ministra Buzoianu.
Cazul Monicăi Hunyadi nu este unul izolat, ci reflectă o practică veche în România: numiri politice pe criterii de loialitate, nu de competență. În contextul crizelor succesive din infrastructură, energie și mediu, astfel de decizii devin nu doar riscante, ci periculoase pentru funcționarea societății.
Monica Hunyadi, o figură controversată apropiată liderilor PSD, se regăsește într-o poziție cheie într-o companie de stat implicată direct în una dintre cele mai grave crize recente. Fără experiență în administrarea resurselor de apă sau în management public, traseul său profesional sugerează mai degrabă o recompensă politică decât o alegere meritocratică.
Criza apei din Prahova este doar un exemplu al modului în care astfel de numiri pot avea consecințe dramatice pentru zeci de mii de cetățeni. Lipsa de transparență și responsabilitate în conducerea instituțiilor publice rămâne o problemă critică în România anului 2025.
