Conferința de presă organizată pe 11 decembrie 2025 de Curtea de Apel București (CAB), prima de acest fel din istoria instanței, a fost gândită ca un răspuns instituțional la documentarul Recorder „Justiție capturată”.
În realitate, întâlnirea a scos la iveală tensiuni profunde din interiorul sistemului judiciar și a ridicat întrebări serioase despre transparență, comunicare și raporturile de putere din cea mai mare instanță din România.
Deși la masă s-au aflat mai mulți magistrați, doar președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a vorbit efectiv. Flancată de două vicepreședinte, Ionela Tudor și Sabina Adomniței, Arsenie a susținut singură poziția oficială a instanței. Ceilalți judecători prezenți, aflați în spatele conducerii, nu au fost prezentați presei, iar solicitările jurnaliștilor în acest sens au fost refuzate.
Cine sunt însă magistrații aflați în „prima linie” de susținere a conducerii CAB și ce dosare importante au judecat?
Conferința a durat aproximativ 50 de minute și a fost întreruptă de președinta instanței, deși în sală se aflau circa 25 de jurnaliști, dintre care doar cinci apucaseră să pună întrebări. Refuzul de a prezenta judecătorii prezenți a accentuat senzația de opacitate.
În spatele conducerii s-au aflat peste 20 de magistrați, chemați explicit de conducerea CAB să participe, pentru a transmite un mesaj de susținere. Prezența lor vizuală a fost evidentă, însă opiniile lor au rămas necunoscute publicului.
În România, spre deosebire de multe democrații occidentale, nu există un sistem transparent de prezentare a parcursului profesional al magistraților. Cetățenii nu au acces la o „mapă profesională” care să includă dosarele instrumentate, soluțiile pronunțate sau istoricul deciziilor relevante.
Această lipsă de transparență face dificilă înțelegerea rolului real pe care îl joacă fiecare magistrat în dosarele cu impact major. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, chiar în ziua conferinței, judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a intervenit public în sprijinul mărturiilor din documentarul Recorder, a avut pe rol 11 dosare penale, printre care tentative de omor, viol, lipsire de libertate și tâlhărie calificată.
Judecătorii din prima linie: dosare și decizii controversate
Andreea Ionescu
Judecătoarea Andreea Ionescu a făcut parte din completul care l-a judecat pe Marian Vanghelie. Ulterior, a fost schimbată din complet, decizie justificată public de conducerea CAB prin „echilibrarea dinamicii muncii” la nivelul secțiilor penale. Mutarea a fost una dintre explicațiile oferite de președinta Arsenie în conferință, într-un context în care repartizarea dosarelor este intens contestată.
Andrei Iugan
Judecătorul Andrei Iugan a atras atenția publicului în timpul conferinței, fiind surprins de camere cu mâna la gură în momentul în care Raluca Moroșanu afirma că mărturiile din documentarul Recorder sunt adevărate.
Din punct de vedere profesional, Iugan a făcut parte din completuri care au judecat unele dintre cele mai cunoscute dosare din ultimii ani:
-
dosarul Colectiv, în primă instanță, unde a decis condamnarea lui Cristian Popescu Piedone, sentință anulată ulterior de ÎCCJ;
-
dosarul fostului șef CNAS Lucian Duță, unde s-a opus anulării condamnării;
-
dosarul fostului viceguvernator BNR Bogdan Olteanu, unde a decis anularea condamnării de cinci ani de închisoare;
-
dosarul fraților Andrew și Tristan Tate, trimis înapoi la DIICOT.
Cătălina Cruceru
Judecătoarea Cătălina Cruceru a făcut parte din completul care, într-o cale extraordinară de atac, a decis anularea condamnării de patru ani de închisoare a lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus, în dosarul Poșta Română.
Recent, a pronunțat achitări definitive în dosarul RCS-RDS, în care era judecat și fostul președinte LPF, Dumitru Dragomir.
Florina Rizescu
Florina Rizescu este judecătoarea care a decis ridicarea sechestrelor de aproximativ 90 de milioane de euro în dosarul Nordis, măsuri ce vizau hoteluri, apartamente, terenuri și conturi ale patronilor companiei.
De asemenea, a făcut parte din completul care a exclus probele DNA din dosarul în care medicul Irinel Popescu era acuzat de tentativă de mituire a procurorilor. Dosarul a stat 22 de luni în camera preliminară.
Virginia Opariuc
Judecătoarea Virginia Opariuc a participat la completul care, în august, a decis rejudecarea dosarului Florin Secureanu, fost manager al Spitalului Malaxa. Secureanu fusese condamnat în primă instanță la 11 ani de închisoare, după un proces care a durat șapte ani și în care pronunțarea a fost amânată de 22 de ori.
Alți magistrați prezenți
Printre judecătorii aflați în spatele conducerii CAB s-au mai numărat:
-
Delia Alecu, transferată recent de la Tribunalul București;
-
Cosmin Virgil Cornoiu, fost vicepreședinte al Tribunalului Ilfov;
-
Raluca Cozan, fostă președintă a Secției a VI-a Civilă a CAB.
Conferința a fost marcată de intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu, care a apărut în robă și a declarat public că afirmațiile judecătorului Laurențiu Beșu din documentarul Recorder sunt adevărate. Moroșanu a vorbit despre o atmosferă „toxică” în instanță și despre presiuni disciplinare exercitate asupra magistraților.
A fost un moment fără precedent, care a arătat că unitatea afișată de conducere nu este împărtășită de toți judecătorii.
„M-a sunat Lia”.
Un alt moment-cheie a fost surprins de camerele video: vicepreședinta Ionela Tudor îi șoptește președintei Arsenie că este sunată de „Lia”, părăsește pupitrul și revine după un minut, oferind un răspuns-cheie într-o chestiune sensibilă, legată de ministrul Justiției.
Scena a devenit rapid virală și a întărit percepția de control informal și comunicare netransparentă.
Conferința de presă a Curții de Apel București a fost mai mult decât un exercițiu de comunicare. A fost o radiografie involuntară a unui sistem tensionat, în care puterea, ierarhia și frica de sancțiuni coexistă cu judecători care vorbesc deschis.
Judecătorii din „prima linie” de susținere a conducerii CAB sunt magistrați cu dosare grele și decizii cu impact major. Lipsa prezentării lor oficiale și refuzul dialogului deschis cu presa nu au făcut decât să alimenteze suspiciuni și să accentueze ruptura dintre instituție și societate.
Pentru o justiție credibilă, transparența nu ar trebui să fie un risc, ci o regulă.
Inquam Photos / Gyozo Baghiu. Grafică: Ion Mateș / Hotnews
