Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duță, scapă definitiv de condamnarea la șase ani de închisoare primită pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus încetarea procesului penal față de acesta.
Decizia a fost pronunțată miercuri, 10 decembrie, în urma admiterii unui recurs în casație formulat de fostul șef al CNAS.
Hotărârea ÎCCJ pune capăt unuia dintre cele mai sonore dosare de corupție din domeniul sănătății publice, dosar în care Lucian Duță fusese acuzat că a primit mită în valoare de 6,3 milioane de euro de la două firme de software care aveau contracte cu CNAS.
În motivarea pe scurt a deciziei, Înalta Curte arată că admite recursul în casație formulat de inculpat și dispune încetarea procesului penal sub aspectul infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.
Un fragment relevant din decizia instanței supreme precizează:
„Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian (…) Casează în parte hotărârea atacată (…) şi rejudecând, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată. Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii.”
În același timp, ÎCCJ a decis menținerea dispozițiilor privind confiscarea specială și măsurile asiguratorii, ceea ce înseamnă că statul păstrează dreptul de a recupera sumele stabilite anterior.
Decizia de miercuri vine la doar câteva luni după ce Lucian Duță fusese pus în libertate, tot printr-o hotărâre a Înaltei Curți. El se afla în detenție în urma condamnării definitive din 2022, însă instanța supremă a dispus eliberarea sa în luna septembrie, în așteptarea soluționării recursului în casație.
Prin hotărârea de acum, procesul penal încetează definitiv, iar fostul președinte al CNAS nu va mai executa pedeapsa privativă de libertate.
Pe 25 iulie 2022, Curtea de Apel București – Secția I Penală îl condamnase definitiv pe Lucian Duță la șase ani de închisoare pentru luare de mită. Sentința confirma condamnarea pronunțată anterior de Tribunalul București, tot la șase ani.
Potrivit instanțelor, Duță ar fi primit, în perioada 2010–2012, suma de 6,3 milioane de euro de la două firme de software care au încheiat contracte cu CNAS. Banii ar fi fost oferiți în schimbul favorizării acestor companii în atribuirea și derularea contractelor informatice din sistemul public de sănătate.
Judecătorii au dispus, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, și confiscarea sumei de 6,3 milioane de lei, în echivalent la cursul BNR din ziua executării.
Soluția pronunțată de ÎCCJ a fost posibilă prin admiterea recursului în casație, o cale extraordinară de atac prevăzută de Codul de procedură penală. Aceasta permite verificarea legalității hotărârilor definitive, nu rejudecarea fondului cauzei.
Recursul în casație poate fi formulat doar pentru motive strict prevăzute de lege, cum ar fi aplicarea greșită a legii penale sau încălcarea unor norme procedurale esențiale.
În ultimii ani, această cale de atac a fost folosită cu succes în mai multe dosare de corupție, în special pe fondul modificărilor legislative și al deciziilor Curții Constituționale și CJUE privind prescripția răspunderii penale.
Un element controversat al dosarului Lucian Duță îl reprezintă situația judecătoarelor Daniela Panioglu și Adina Guluțanu, de la Curtea de Apel București, cele care au pronunțat condamnarea definitivă din 2022.
Cele două magistrate au fost cercetate disciplinar de Inspecția Judiciară, în două dosare distincte. Acuzațiile vizau:
-
exercitarea funcției cu rea-credință
-
folosirea unor expresii considerate inadecvate în motivările hotărârilor
Unul dintre dosarele disciplinare avea legătură directă cu motivarea sentinței de condamnare a lui Lucian Duță.
Numele judecătoarelor a fost asociat și cu alte dosare de mare impact public, precum cele în care au fost condamnați Sorin Oprescu, fost primar general al Capitalei, și Nelu Iordache, patronul grupului Romstrade și al companiei Blue Air.
Cazul Lucian Duță a fost considerat ani la rând un dosar simbol pentru lupta anticorupție din sistemul public de sănătate. Contractele IT de la CNAS au fost constant criticate pentru lipsa de transparență, costurile ridicate și eficiența redusă.
Condamnarea sa definitivă din 2022 fusese prezentată drept o reușită a sistemului judiciar. Încetarea procesului penal, la trei ani distanță, ridică din nou semne de întrebare legate de durata proceselor, aplicarea legii penale și efectele deciziilor privind prescripția.
Decizia ÎCCJ vine într-un moment în care justiția românească se află sub presiune publică intensă, după investigații jurnalistice care au scos la iveală întârzieri, blocaje și soluții controversate în dosare de corupție.
Recent, ministrul Justiției declara, în contextul unei anchete Recorder, că „dacă cineva tergiversează dosare culpabil, ar trebui să răspundă”, o afirmație care capătă greutate în lumina unor cazuri precum cel al fostului șef al CNAS.
Deși Lucian Duță scapă definitiv de pedeapsa cu închisoarea, confiscarea specială și măsurile asiguratorii rămân în vigoare, potrivit deciziei Înaltei Curți. Statul român păstrează astfel pârghiile legale pentru recuperarea prejudiciului stabilit.
Cazul rămâne însă un reper major în dezbaterea despre eficiența luptei anticorupție, despre durata excesivă a proceselor penale și despre modul în care instanțele gestionează dosarele complexe.
Încetarea procesului penal împotriva lui Lucian Duță marchează finalul unui dosar care a traversat peste un deceniu de anchete, procese și controverse. Decizia ÎCCJ nu mai poate fi atacată și produce efecte definitive.
Pentru opinia publică, cazul ridică întrebări incomode despre responsabilitate, prescripție și limitele sistemului judiciar. Pentru justiție, este încă un semnal că marile dosare nu se joacă doar în sala de judecată, ci și în modul în care legea este aplicată, interpretată și, uneori, schimbată din mers.
Lucian Duță Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
