Un personaj care se prezintă drept agent SRI, general și oficial NATO a reușit să pătrundă în cercuri politice, militare și academice din România, deși instituțiile statului neagă orice legătură cu acesta.
Sorin Dobîrcianu, condamnat penal pentru trafic de influență, s-a întâlnit recent cu un oligarh rus apropiat de Vladimir Putin, aflat sub sancțiuni internaționale, a participat la evenimente Romarm și s-a fotografiat la Palatul Cotroceni alături de înalți oficiali ai statului.
Cazul ridică semne grave de întrebare privind vulnerabilitățile instituționale, filtrul de securitate și modul în care persoane cu identitate profesională neverificată pot ajunge în zone sensibile ale statului român.
În dimineața zilei de 30 iunie 2025, în timp ce Rusia bombarda regiunea Harkov din Ucraina, Sorin Dobîrcianu se afla la Sankt Petersburg, unde era primit de Vladimir Stefanovici Litvinenko, rector al Universității Miniere și unul dintre cei mai apropiați oameni ai președintelui rus Vladimir Putin.
Litvinenko este un personaj-cheie al elitei ruse: a condus campanii electorale pentru Putin, a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor și se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite pentru sprijinirea invaziei Ucrainei. În 2022, el a semnat o scrisoare de susținere a războiului și a oferit stimulente financiare cadrelor universitare care acceptă să lupte împotriva Kievului.
Dobîrcianu a publicat personal fotografii din biroul lui Litvinenko, sub un portret al lui Putin, prezentând întâlnirea drept parte a unor „demersuri bilaterale” SUA–Rusia, în care România ar avea un rol de „expertiză geostrategică superioară”. Afirmațiile nu sunt susținute de nicio instituție oficială.
Cu doar două săptămâni înainte de vizita din Rusia, Sorin Dobîrcianu a participat la târgul internațional de armament Indo Defence EXPO & Forum 2025 din Indonezia, alături de reprezentanți ai Companiei Naționale Romarm și ai Asociației Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil).
Imaginile publicate de Dobîrcianu îl arată alături de președintele Consiliului de Administrație al Romarm, dar și în contexte ce sugerează discuții cu structuri de informații militare străine. Oficialii Romarm au negat ulterior că Dobîrcianu ar fi făcut parte din delegația oficială, susținând că acesta a participat ca reprezentant al unei firme private.
La rândul său, directorul executiv al Patromil l-a descris drept „un impostor” care s-ar fi prezentat inclusiv ca reprezentant CIA, afirmând că nu mai dorește nicio asociere cu acesta.
Momentul de maximă validare publică pentru Sorin Dobîrcianu a avut loc pe 25 noiembrie 2025, când acesta a apărut fotografiat în Palatul Cotroceni, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul prezidențial Radu Burnete.
Consilierul prezidențial a declarat ulterior că nu îl cunoaște pe Dobîrcianu și că prezența acestuia la eveniment a fost gestionată de organizatori externi. Explicația ridică însă întrebări privind procedurile de acces și verificare într-un spațiu cu regim de securitate ridicat.
Sorin Dobîrcianu se prezintă în mod constant drept „oficial NATO”, „expert principal senior NATO”, „șef al Departamentului de Securitate Energetică al NATO” sau chiar „general”. Ecusoanele și legitimațiile postate pe rețelele sociale nu sunt susținute de documente oficiale.
Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că Dobîrcianu nu figurează în evidențele sale, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu există nicio persoană cu acest nume în bazele sale de date, nici ca militar, nici ca ofițer de informații.
În ciuda acestui fapt, Dobîrcianu este invitat să susțină prelegeri la Academia Română și apare la evenimente publice alături de diplomați, militari și politicieni de rang înalt.
Dincolo de impostura instituțională, Sorin Dobîrcianu are un trecut penal documentat. În anul 2013, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.
Potrivit rechizitoriului, Dobîrcianu s-a prezentat drept „fost ofițer SRI” și a pretins că poate facilita angajări în Serviciul Român de Informații sau obținerea unor burse externe. În schimb, solicita bunuri de valoare: laptopuri, televizoare, băuturi alcoolice scumpe sau alte „atenții”.
Procurorii au subliniat că pericolul social al faptelor consta în afectarea gravă a imaginii instituțiilor de securitate ale statului.
În anii 2000, Dobîrcianu a fost asociat cu Corneliu Păltânea, fost șef al SRI Prahova, condamnat ulterior pentru luare de mită. Potrivit unor denunțuri, Păltânea ar fi „legendat” civili ca ofițeri acoperiți, oferindu-le acces și influență fictivă în schimbul unor beneficii.
Surse neoficiale din SRI susțin că Dobîrcianu nu a fost niciodată angajat al serviciului, dar a beneficiat de această legendare informală, care i-a permis să se prezinte drept om al sistemului.
Cazul Sorin Dobîrcianu scoate la iveală vulnerabilități serioase în mecanismele de verificare ale statului român. Accesul său la instituții-cheie, la evenimente sensibile și la oficiali de rang înalt, în paralel cu legături documentate cu personaje sancționate din Rusia, ridică riscuri evidente de securitate națională.
Într-un context geopolitic extrem de tensionat, infiltrarea unor astfel de personaje în spații decizionale sau simbolice ale statului poate afecta credibilitatea României și încrederea partenerilor săi strategici.
Până în prezent, nici Președinția, nici Guvernul și nici instituțiile de securitate nu au oferit o explicație publică coerentă despre modul în care Sorin Dobîrcianu a reușit să se legitimeze informal ca „om al sistemului”.
În lipsa unor clarificări rapide și ferme, cazul riscă să devină un precedent periculos, demonstrând cât de ușor poate fi exploatată aura instituțională într-un stat vulnerabil la impostură și influență externă.
