Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat public, într-o postare detaliată, o radiografie a modului în care funcționează efectiv instituția pe care o conduce și ce se întâmplă atunci când controlul administrativ este exercitat cu adevărat.
Exemplul oferit este unul concret: activitatea Administrației Naționale „Apele Române”, după raportul Corpului de control al Ministerului Mediului din luna octombrie 2025.
Concluzia ministrului este tranșantă: în noiembrie 2025 au fost realizate mai multe controale la balastiere decât în toată prima jumătate a anului, iar efectele se văd imediat în numărul de amenzi și în sesizările penale formulate.
Potrivit Dianei Buzoianu, raportul Corpului de control din octombrie a scos la iveală o realitate îngrijorătoare: numărul controalelor realizate de inspectorii Apele Române era extrem de redus, în ciuda suspiciunilor vechi privind exploatările ilegale de agregate minerale din albiile râurilor.
„Am cerut criterii de performanță și rezultate concrete”, explică ministra, subliniind că problema nu era lipsa cadrului legal, ci absența unei presiuni administrative reale asupra structurilor de control.
Rezultatul a venit rapid. În luna următoare:
-
s-au intensificat verificările la balastiere,
-
s-au aplicat amenzi într-un ritm fără precedent în 2025,
-
au fost formulate 8 plângeri penale, aproape egal cu totalul înregistrat în tot anul până la acel moment.
Datele prezentate de Diana Buzoianu indică un contrast clar între primele luni ale anului și perioada de după raportul de control:
-
Numărul controalelor: într-o singură lună (noiembrie), mai mare decât în toată prima jumătate a anului.
-
Amenzi aplicate: aproape la fel de multe într-o lună cât în lunile precedente cumulate.
-
Plângeri penale: 8 în noiembrie, comparabil cu totalul anual până atunci.
Pentru ministra Mediului, aceste cifre sunt dovada că problema nu ține de lipsa de competențe sau de resurse, ci de voința instituțională de a acționa.
Unul dintre punctele-cheie subliniate de Diana Buzoianu este faptul că exploatarea balastierelor a fost mult timp un subiect evitat în spațiul public și administrativ.
„Un subiect de care nimeni nu vorbea (oare de ce?) până acum”, notează ministra, sugerând existența unor interese economice puternice care au contribuit la lipsa controalelor.
Balastierele ilegale sau operate haotic sunt prezente în numeroase județe, iar efectele lor se văd atât în degradarea mediului, cât și în creșterea riscurilor pentru comunități.
Ministra Mediului explică pe larg de ce controalele la balastiere nu sunt o chestiune birocratică, ci una de siguranță publică și protecție a mediului.
Exploatarea necontrolată a agregatelor minerale din albiile râurilor produce:
-
eroziuni accentuate ale malurilor,
-
modificarea cursurilor de apă,
-
instabilitate geomorfologică,
-
creșterea turbidității apei,
-
distrugerea habitatelor acvatice.
În România, astfel de efecte au fost documentate pe râuri precum Moldova și Siret, dar și în județe ca Dolj și Prahova, inclusiv prin analize satelitare și controale în teren.
Dincolo de degradarea mediului, exploatările ilegale de balast au consecințe directe asupra infrastructurii:
-
pun în pericol poduri, podețe și drumuri,
-
slăbesc digurile și apărările de mal,
-
cresc riscul de surpări și avarii,
-
generează pagube materiale semnificative.
Aceste riscuri sunt amplificate în contextul schimbărilor climatice, când fenomenele extreme – viituri, ploi torențiale – devin tot mai frecvente.
Postarea ministrului Mediului are și o componentă politică clară. Diana Buzoianu insistă asupra ideii că administrarea mediului nu se face prin declarații, ci prin:
-
controale reale,
-
sancțiuni aplicate consecvent,
-
sesizarea organelor penale atunci când este cazul.
„Să vedem puțin cum arată munca reală în Ministerul Mediului și rezultatele concrete pentru zeci de mii de români”, scrie ministra, încercând să transmită un mesaj de schimbare de paradigmă în administrația publică.
Cazul Apele Române, așa cum este prezentat de Diana Buzoianu, poate deveni un precedent relevant și pentru alte structuri de control din administrația centrală și locală.
Diferența majoră nu a fost schimbarea legilor, ci:
-
stabilirea unor criterii de performanță,
-
monitorizarea activității,
-
asumarea politică a rezultatelor.
În lipsa acestor elemente, multe instituții rămân blocate într-o rutină birocratică ce favorizează pasivitatea.
Intervenția descrisă de Diana Buzoianu arată cum un raport de control urmat de măsuri ferme poate produce rezultate rapide într-un domeniu sensibil precum protecția mediului.
Rămâne de văzut dacă acest ritm al controalelor va fi menținut și în lunile următoare și dacă sancțiunile aplicate vor duce la descurajarea exploatărilor ilegale. Cert este că, pentru prima dată după mult timp, balastierele au devenit o prioritate reală pe agenda Ministerului Mediului.
Pentru comunitățile afectate de exploatările ilegale, aceste măsuri pot însemna nu doar protecția mediului, ci și siguranță, stabilitate și respectarea legii.
