Premierul Ilie Bolojan a reacționat ferm la acuzațiile lansate de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care l-a acuzat public că ar fi lăsat municipiul în frig prin refuzul de a aloca fonduri pentru sistemul de termoficare.
Într-o intervenție la Digi24, șeful Guvernului a respins categoric responsabilitatea și a prezentat cifre și decizii administrative care, spune el, arată clar unde s-a rupt lanțul investițiilor.
„Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de patru ani și nu s-au făcut lucrările acolo?”, a întrebat retoric premierul, subliniind că problema nu este una de finanțare, ci de management defectuos și proiecte greșit concepute.
Disputa dintre Guvern și administrația locală din Craiova a escaladat pe fondul avariilor repetate la sistemul de încălzire centralizată, care au lăsat mii de apartamente fără căldură în plină iarnă. Primarul Lia Olguța Vasilescu a indicat direct spre Palatul Victoria, acuzând Executivul și pe premier că ar fi blocat investițiile necesare la CET Craiova.
Replica lui Ilie Bolojan a venit după mai multe zile de atacuri publice, într-un ton neobișnuit de direct pentru un premier cunoscut pentru stilul său tehnic și administrativ. De această dată, Bolojan a ales să răspundă „cu fapte, nu cu metafore”, prezentând cronologia deciziilor și sumele alocate.
Potrivit premierului, în ultimii patru ani au fost alocate 168 de milioane de euro pentru CET Craiova, bani proveniți din diverse surse – bugetare și europene. Cu toate acestea, lucrările esențiale nu au fost realizate.
„Am avut bani, dar nu am avut proiecte bune. Sau, mai exact, am avut proiecte eronate, care nu au ținut cont de realitățile pieței de energie”, a explicat Bolojan.
El a amintit că proiectul inițial prevedea construirea unei centrale de 295 de megawați electrici, deși necesarul real al Craiovei este aproximativ jumătate din această capacitate. Rezultatul? O investiție supradimensionată, neatractivă pentru piață și imposibil de implementat eficient.
Premierul a readus în discuție un episod din 2025, când licitația pentru realizarea noii centrale nu a atras niciun ofertant. Motivul: dimensiunea nerealistă a proiectului și costurile asociate.
„Am proiectat ceva ce nu era nevoie. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Asta spune tot despre calitatea proiectului”, a declarat Bolojan.
În lipsa unei investiții funcționale, statul a continuat să finanțeze pierderile, iar CET Craiova a rămas dependentă de subvenții și de plăți pentru certificatele de emisii CO₂, fără modernizări structurale.
Un alt punct sensibil invocat de premier este împrumutul de 70 de milioane de euro contractat în 2025 de la EximBank. Potrivit lui Bolojan, acest credit nu va mai putea fi rambursat niciodată, urmând să fie acoperit, direct sau indirect, tot din fonduri publice.
„Au mai luat anul trecut 70 de milioane de euro, bani care nu s-au dus în investiții reale. În afară de plata certificatelor de CO₂ și alte cheltuieli curente, nu s-a construit nimic”, a afirmat premierul.
Mesajul este unul dur: împrumuturile fără proiecte viabile nu fac decât să amâne problemele, crescând povara asupra bugetului de stat.
Ilie Bolojan a respins explicit ideea că ar fi avut vreo responsabilitate directă în gestionarea CET Craiova. El a subliniat că nu a numit membri în consiliul de administrație și nu a coordonat activitatea societății.
În schimb, a indicat o responsabilitate partajată între:
-
conducerea companiei de termoficare,
-
Ministerul Energiei,
-
autoritățile locale, inclusiv Primăria Craiova, principalul client al CET,
-
factorii politici care au aprobat proiectele inițiale.
„Dacă aceste instituții ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns în această situație”, a spus premierul.
Bolojan a insistat că problema nu se rezolvă prin găsirea unui țap ispășitor, ci printr-o abordare tehnică și pe termen mediu. El a schițat direcțiile unei soluții:
-
realizarea unui proiect serios, dimensionat corect la nevoile Craiovei;
-
licitații transparente, la prețuri de piață;
-
utilizarea fondurilor europene și a Fondului de Modernizare;
-
un sprijin guvernamental condiționat de profesionalism și rezultate.
„O astfel de centrală nu se poate face de pe o zi pe alta. Vorbim de doi-trei ani de muncă serioasă”, a precizat premierul.
Cazul Craiovei nu este singular. Premierul a amintit situații similare din alte zone ale țării, inclusiv Gorj, unde proiecte energetice prost gândite au dus la blocaje și pierderi financiare.
Mesajul său este unul mai amplu: România plătește astăzi costul unor decizii luate fără analize reale, în care dimensiunea politică a primat în fața celei tehnice.
Prin intervenția sa, Ilie Bolojan a încercat să mute dezbaterea din registrul politic în cel al responsabilității administrative. În locul replicilor acide, premierul a pus pe masă cifre, proiecte ratate și decizii întârziate.
Conflictul cu Lia Olguța Vasilescu rămâne deschis, dar mesajul Guvernului este clar: problemele termoficării din Craiova nu sunt rezultatul lipsei de bani, ci al lipsei de proiecte bine făcute.
Pentru locuitorii orașului, miza este una simplă și urgentă: căldură sigură iarna. Pentru administrația publică, însă, cazul Craiovei riscă să devină un studiu de manual despre cum investițiile prost gândite pot transforma sute de milioane de euro în pierderi fără rezultate.
