Un nou episod controversat legat de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din România ultimelor decenii se desfășoară în prezent în instanță.
Fostul deputat liberal Catalin Theodor Nicolescu, condamnat definitiv în 2019 la opt ani de închisoare în dosarul despăgubirilor frauduloase de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, cere statului român să-i restituie 6,2 milioane de lei.
Suma reprezintă contravaloarea mitei confiscate de instanță în procesul penal. Nicolescu susține însă că măsura confiscării ar fi fost rezultatul unei „erori judiciare” și că statul ar trebui să îl despăgubească. Cazul a ajuns acum în apel la Curtea de Apel Bucuresti, unde primul termen de judecată este programat pentru 3 aprilie 2026. Demersul juridic al fostului parlamentar a început în martie 2025, când acesta a depus o acțiune civilă împotriva statului român pentru „repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare”.
Dosarul a fost analizat inițial de Tribunalul Bucuresti, care a respins cererea pe 3 noiembrie 2025. Instanța a concluzionat că nu există elemente care să demonstreze existența unei erori judiciare și că solicitarea fostului deputat reprezintă, în realitate, o încercare de a redeschide indirect procesul penal în care fusese condamnat. Nemulțumit de verdict, Nicolescu a formulat apel, iar cazul urmează să fie reanalizat de Curtea de Apel București. Scandalul despăgubirilor supraevaluate de la ANRP a reprezentat unul dintre cele mai mari cazuri de corupție instrumentate de Directia Nationala Anticoruptie.
În perioada 2014–2015, procurorii au trimis în judecată aproximativ 20 de inculpați – politicieni, funcționari publici și oameni de afaceri – în două dosare majore privind acordarea frauduloasă de despăgubiri pentru proprietăți confiscate în perioada comunistă. Prejudiciul estimat în aceste dosare a depășit 146 de milioane de euro, fiind generat de evaluări imobiliare supraestimate și de mecanisme frauduloase prin care anumite persoane ar fi obținut despăgubiri mult mai mari decât valoarea reală a terenurilor. În primul dosar ANRP au fost trimiși în judecată 12 inculpați, printre care fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, fosta conducere a instituției și deputatul PNL Cătălin Theodor Nicolescu.
În 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronunțat sentința definitivă în dosarul ANRP. Majoritatea inculpaților au fost achitați pentru infracțiunea de abuz în serviciu după deciziile Curții Constituționale care au redefinit elementele acestei infracțiuni. În schimb, Nicolescu a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru luare de mită. Instanța a stabilit că acesta ar fi primit aproximativ 6,2 milioane de lei sub forma unor acțiuni pentru a facilita soluționarea favorabilă a unor dosare de despăgubire. Ca măsură de siguranță, judecătorii au dispus confiscarea acestei sume. Fostul deputat a executat efectiv aproximativ patru ani și jumătate de detenție, fiind eliberat condiționat în martie 2024.
Liberarea a fost posibilă datorită aplicării principiului legii penale mai favorabile. Faptele pentru care a fost condamnat fuseseră comise în perioada 2006–2008, ceea ce a permis aplicarea unei reglementări mai vechi. Conform acesteia, eliberarea condiționată depindea doar de executarea unei fracții din pedeapsă și de comportamentul în detenție, nu și de plata prejudiciului. Dacă s-ar fi aplicat legislația actuală, Nicolescu ar fi putut fi eliberat abia în 2026, după achitarea prejudiciului stabilit de instanță. Potrivit documentelor judiciare, în timpul detenției Nicolescu a desfășurat mai multe activități care au contribuit la reducerea pedepsei.
Acesta a lucrat în diverse activități din cadrul penitenciarului, inclusiv la o ciupercărie și la spălătoria auto. De asemenea, ar fi susținut prelegeri pentru alți deținuți despre educație și integrarea pe piața muncii. Aceste activități, împreună cu zilele considerate executate în condiții improprii de detenție, au contribuit la atingerea fracției necesare pentru liberarea condiționată. Un alt episod controversat a avut loc în 2023, când Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asupra unor bunuri ale fostului deputat.
Printre bunurile vizate s-au numărat o vilă, mai multe imobile din Pitești și un autoturism Jaguar. Decizia a fost motivată de faptul că statul român nu a inițiat o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului în termenul legal după pronunțarea sentinței definitive. În lipsa unei astfel de acțiuni, instanța a considerat că menținerea sechestrului nu mai are temei juridic. În acțiunea civilă depusă la tribunal, fostul deputat susține că suma confiscată ar fi fost stabilită greșit. Acesta afirmă că instanța penală ar fi utilizat estimări aproximative în stabilirea valorii mitei și că o parte din faptele care au stat la baza calculului ar fi fost ulterior clasate de procurori.
Prin urmare, Nicolescu consideră că statul ar trebui să îi restituie întreaga sumă confiscată sau cel puțin o parte din aceasta. Judecătorii Tribunalului București au respins însă argumentele sale, considerând că stabilirea prejudiciului și aplicarea măsurii confiscării au fost atribuții ale instanței penale care a judecat dosarul. Instanța a subliniat că procedura privind erorile judiciare nu poate fi folosită ca o cale suplimentară de atac împotriva unei hotărâri definitive. Pentru a fi admisă o astfel de cerere, reclamantul trebuie să demonstreze o încălcare evidentă a legii sau o conduită abuzivă a magistraților.
Judecătorii au concluzionat că nemulțumirea lui Nicolescu față de modul în care au fost interpretate probele nu reprezintă o eroare judiciară. Condamnarea fostului deputat s-a bazat în mare parte pe declarațiile unor oameni de afaceri implicați în dosarele de despăgubire. Printre aceștia s-au numărat Valentin Vișoiu și partenerul său de afaceri Ion Ștefan Barbu. Aceștia au declarat în instanță că Nicolescu ar fi primit procente din acțiunile obținute în urma despăgubirilor acordate de ANRP. Potrivit declarațiilor din dosar, aproximativ 5% din acțiunile rezultate din tranzacțiile cu drepturi litigioase ar fi fost cedate pentru a facilita soluționarea dosarelor de despăgubire.
Procesul intentat de fostul deputat readuce în atenție o problemă majoră a sistemului judiciar românesc: recuperarea prejudiciilor în marile dosare de corupție. Deși instanțele dispun frecvent confiscări sau obligații de plată, recuperarea efectivă a banilor rămâne adesea dificilă. În cazul Nicolescu, situația este cu atât mai controversată cu cât fostul parlamentar nu doar că nu a plătit prejudiciul stabilit de instanță, dar solicită acum statului să-i restituie suma confiscată. Curtea de Apel București urmează să analizeze apelul depus de Nicolescu pe 3 aprilie 2026. Dacă instanța va respinge definitiv cererea, fostul deputat va pierde orice șansă de a recupera suma confiscată.
În schimb, dacă apelul ar fi admis, cazul ar putea deveni unul dintre cele mai controversate precedente juridice din ultimii ani, punând sub semnul întrebării modul în care sunt aplicate măsurile de confiscare în dosarele de corupție din România.
Articol integral pe Libertatea
