Un proiect major de infrastructură portuară din Delta Dunării, finanțat din fonduri europene și estimat la aproximativ 130 de milioane de lei, a devenit subiectul unei controverse legate de modul în care au fost stabilite criteriile tehnice ale licitației.
Procedura a fost organizată de Administratia Zonei Libere Sulina pentru modernizarea zonei Cap Mol din Portul Sulina, însă analiza documentelor arată că mai multe cerințe tehnice coincid aproape perfect cu inventarul unei singure companii participante la licitație.
Este vorba despre societatea Complex Delta SRL din Tulcea, care a devenit în final singurul ofertant pentru contractul vizat și care a câștigat ulterior și alte două contracte importante în același port. Situația a ridicat întrebări privind modul de elaborare a documentației tehnice și eventualele avantaje indirecte oferite unui operator economic.
Licitația lansată în decembrie 2025 vizează dezvoltarea infrastructurii portuare din zona Cap Mol a Portului Sulina, un punct strategic pentru navigația maritimă pe Canalul Sulina și pentru activitățile comerciale din Delta Dunării. Investiția este finanțată prin Programul Transport și are ca obiectiv modernizarea infrastructurii portuare, creșterea siguranței navigației și dezvoltarea capacităților logistice ale portului. Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a porturilor dunărene și maritime din România, considerate esențiale pentru conectarea transportului fluvial la rețelele europene de transport.
Controversa a apărut după analiza documentației tehnice și a unui document emis în septembrie 2025 de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. În acel document este prezentată revizuirea autorizației de mediu pentru Complex Delta SRL, iar lista utilajelor declarate de companie este aproape identică cu cerințele impuse ulterior în licitația pentru modernizarea portului.
Printre exemplele cele mai relevante se numără:
-
trei șalande necesare lucrărilor portuare
-
două remorchere
-
două gabare de lucru cu capacitate între 500 și 1.000 de tone
-
patru barje pentru transportul materialelor
-
utilaje terestre precum excavatoare și autogredere
Toate aceste echipamente apar atât în cerințele licitației publicate în sistemul electronic de achiziții publice, cât și în inventarul companiei Complex Delta SRL. În cazul gabarelor, coincidența este și mai evidentă: licitația solicita două gabare cu capacitatea între 500 și 1.000 de tone, iar firma avea exact două gabare de câte 500 de tone. Complex Delta SRL a devenit singurul ofertant în procedura pentru modernizarea zonei Cap Mol din Portul Sulina.
Mai mult decât atât, compania a câștigat în aceeași zi, pe 4 februarie 2026, două alte contracte importante pentru lucrări în perimetrele I și II ale portului. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la aproximativ 185 de milioane de lei. În acele licitații au existat și alte asocieri de firme participante, însă oferta depusă de asocierea condusă de Complex Delta SRL a fost declarată câștigătoare.
Documente din anii anteriori arată că cerințele tehnice pentru lucrările din Portul Sulina au fost contestate și în trecut. În 2021, o companie din București a depus o contestație la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, criticând anumite cerințe tehnice din documentația de atribuire. Compania a susținut că unele echipamente impuse, precum o dragă cu cupe, sunt ineficiente pentru lucrările de dragaj și pentru siguranța navigației pe Canalul Sulina. Contestatarii au propus utilizarea unor echipamente moderne de tip „jack-up barge”, dotate cu sisteme GPS de poziționare. Contestația nu a fost însă analizată pe fond, deoarece firma nu a achitat cauțiunea de aproximativ 220.000 de lei prevăzută de lege.
Pentru a înțelege dacă aceste cerințe sunt uzuale, au fost analizate și licitațiile pentru modernizarea altor porturi din România. În cazul porturilor Basarabi, Ovidiu și Luminița din județul Constanța, precum și pentru lucrările din Brăila și Turnu Măgurele, documentațiile tehnice nu au impus obligativitatea deținerii echipamentelor specifice cerute în procedura de la Sulina. Această diferență a ridicat noi întrebări despre modul în care au fost stabilite cerințele tehnice pentru proiectul din Delta Dunării.
Un alt element controversat este legat de aprobarea studiului de fezabilitate pentru proiect. Instituția care administrează AZL Sulina se află în subordinea Consiliul Judetean Tulcea. În februarie 2025, proiectul privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru dezvoltarea zonei Cap Mol a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Județean Tulcea. Motivul oficial a fost necesitatea unor analize suplimentare și obținerea unor avize tehnice. Ulterior, proiectul a fost reintrodus pe ordinea de zi aproape un an mai târziu.
În februarie 2026, când proiectul a fost supus din nou dezbaterii în Consiliul Județean Tulcea, consilierii PSD au fost îndemnați să se abțină de la vot. Motivul invocat a fost lipsa timpului necesar pentru analizarea documentației. În cele din urmă, proiectul a fost respins cu 26 de abțineri.
Reprezentanții AZL Sulina resping categoric acuzațiile privind favorizarea unei companii. Instituția susține că documentația tehnică a fost elaborată exclusiv pe baze profesionale și că cerințele reflectă specificul lucrărilor din zona Sulina. Potrivit administrației portuare, condițiile hidrologice și maritime din Delta Dunării, accesul logistic limitat și constrângerile de mediu justifică cerințele impuse. De asemenea, reprezentanții instituției afirmă că echipamentele solicitate puteau fi puse la dispoziție și prin subcontractare, închiriere sau asociere între firme. Reprezentanții Complex Delta SRL susțin că nu au influențat criteriile licitației și că îndeplinirea cerințelor este rezultatul investițiilor realizate de companie de-a lungul anilor.
Firma este administrată de omul de afaceri Hristu Caraman, cunoscut în mediul economic din Tulcea și menționat în trecut în topurile milionarilor români. Compania afirmă că experiența acumulată în domeniul lucrărilor portuare explică faptul că dispune de echipamentele necesare pentru astfel de proiecte. Potrivit reprezentanților firmei, faptul că un operator economic deține capacitatea tehnică necesară pentru participarea la o licitație nu ar trebui interpretat ca o situație neobișnuită.
Proiectul de modernizare a Portului Sulina rămâne unul important pentru dezvoltarea infrastructurii maritime din România. Portul Sulina are un rol esențial în navigația pe Dunăre și în conectarea transportului fluvial cu Marea Neagră. Totuși, controversa privind modul de organizare a licitației arată cât de sensibile sunt procedurile de atribuire a contractelor publice, mai ales atunci când sunt implicate fonduri europene de sute de milioane de lei.
În perioada următoare, evoluția proiectului și eventualele clarificări privind procedura de achiziție vor fi urmărite atent atât de autorități, cât și de mediul economic și de opinia publică.
Articol integral pe Libertatea
