Un nou scandal privind sinecurile din instituțiile publice din România a izbucnit după ce mai mulți membri ai Consiliului de Administrație al Autoritatea Aeronautica Civila Romana au decis să dea în judecată instituția pentru a obține bonusuri de performanță de aproximativ 1 milion de lei.
Potrivit documentelor depuse în instanță, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație solicită plata unei componente variabile de aproximativ 162.000 de lei pentru fiecare persoană, sumă aferentă performanței instituției în anul 2023.
Cazul a stârnit controverse majore deoarece printre reclamanți se află persoane cu legături politice importante, inclusiv fratele vicepremierului Marian Neacsu, un apropiat al liderului PSD Sorin Grindeanu și un fost colaborator apropiat al liberalului Lucian Bode.
Acțiunea în instanță a fost depusă în noiembrie 2025 la Judecătoria Sectorului 1 din București.
Cei șase reclamanți cer ca instanța să oblige:
-
Autoritatea Aeronautică Civilă Română
-
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
-
AMEPIP
să aprobe plata componentei variabile aferente anului 2023.
În total, suma revendicată depășește 970.000 de lei, la care se adaugă penalități de întârziere și actualizarea cu rata inflației. Fiecare membru al Consiliului de Administrație solicită 161.957,84 lei, reprezentând bonusul anual de performanță prevăzut în contractele de mandat. Procesul nu are încă stabilit primul termen de judecată.
Membrii Consiliului de Administrație ai Autorității Aeronautice Civile beneficiază de două tipuri de remunerație:
-
Indemnizația fixă lunară – aproximativ 15.168 de lei brut
-
Componenta variabilă anuală, acordată dacă instituția îndeplinește indicatorii de performanță.
Acești indicatori sunt stabiliți la începutul fiecărui an și includ criterii financiare și nefinanciare legate de activitatea instituției.
Conform raportului de audit intern consultat în cadrul investigației jurnalistice, gradul de îndeplinire al indicatorilor pentru anul 2023 a fost:
-
88,98% pentru membrii executivi
-
88,09% pentru membrii neexecutivi
Prin urmare, ținta de 100% necesară pentru acordarea integrală a bonusului nu a fost atinsă. Totuși, reclamanții susțin că nerealizarea completă a obiectivelor nu le poate fi imputată și că instituțiile responsabile ar trebui să aprobe plata bonusurilor.
Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) este o regie autonomă de interes public național care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor.
Instituția are un rol esențial în sistemul aviatic românesc, fiind responsabilă pentru:
-
reglementarea transportului aerian civil
-
certificarea operatorilor aerieni
-
supravegherea siguranței zborurilor
-
autorizarea infrastructurii aeroportuare
-
managementul siguranței în traficul aerian.
Din acest motiv, numirile în conducerea instituției sunt considerate sensibile, iar criticii sistemului susțin că acestea ar trebui realizate strict pe criterii profesionale.
Unul dintre reclamanți este Bogdan Stelian Mîndrescu, fost director general al Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti. Acesta a condus compania între 2017 și 2018, în perioada guvernării conduse de Sorin Grindeanu. Mandatul său s-a încheiat după ce Corpul de Control al premierului a identificat mai multe nereguli administrative. De-a lungul timpului, Mîndrescu a ocupat diverse funcții publice pe filieră PSD.
Alexandru Anghel a ocupat anterior funcții de conducere în sectorul aeroportuar, inclusiv la Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav. Acesta a fost însă demis din funcția de director în 2023, după ce Consiliul de Administrație al aeroportului a invocat probleme legate de transparență și gestionarea unor decizii administrative.
Avocat de profesie, George Bogdan Ilea este considerat în mediul politic drept un apropiat al fostului lider liberal Lucian Bode.
De-a lungul carierei, Ilea a ocupat mai multe poziții în instituții publice, inclusiv:
-
secretar de stat în Ministerul Justiției
-
membru în consiliile de administrație ale ROMATSA, TAROM și CFR.
Eduard Mike a ocupat funcții de consilier și director de cabinet pentru mai mulți miniștri. De asemenea, el a fost membru în numeroase consilii de administrație ale unor instituții și companii de stat, printre care:
-
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
-
Institutul Național de Cercetare în Informatică
-
Fondul Român de Contragarantare.
Și soția sa a deținut o poziție într-un consiliu de administrație, la Imprimeria Națională.
Mihai Neacșu este fratele vicepremierului Marian Neacșu, unul dintre liderii PSD. Potrivit informațiilor publice, experiența profesională a acestuia înainte de numirea în CA-ul Autorității Aeronautice Civile era legată în principal de o firmă de familie din domeniul agriculturii. La momentul numirii, presa a remarcat lipsa unei experiențe relevante în domeniul aeronautic.
Lucian Taropa este cunoscut drept un apropiat al liderului PSD Sorin Grindeanu. Cei doi se cunosc din perioada liceului și au fost surprinși în mai multe ocazii publice împreună, inclusiv în vacanțe în străinătate. Potrivit unor declarații de avere mai vechi, Taropa i-a acordat lui Grindeanu un împrumut personal de aproximativ 20.000 de euro.
Întrebată despre situația bonusurilor solicitate, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a transmis un răspuns oficial în care afirmă că solicitările jurnaliștilor nu vizează informații de interes public.
Instituția a precizat că:
„Informațiile solicitate privesc aspecte strict individuale, care nu fac parte din activitatea generală a instituției și nu pot fi comunicate în temeiul legii.”
Această poziție a fost criticată de experți în transparență administrativă, care consideră că remunerarea conducerii unei instituții publice ar trebui să fie o informație publică.
Cazul readuce în discuție problema numirilor politice în consiliile de administrație ale companiilor și instituțiilor publice. Criticii acestui sistem susțin că astfel de poziții sunt adesea acordate pe criterii politice, fără legătură directă cu competența profesională. În multe cazuri, aceste funcții sunt bine remunerate și presupun responsabilități limitate comparativ cu salariile oferite.
În ultimii ani, autoritățile române au încercat să reformeze sistemul de numire a conducerii companiilor de stat prin introducerea unor mecanisme de evaluare și monitorizare. Rolul AMEPIP este tocmai acela de a evalua performanța conducerii întreprinderilor publice și de a verifica respectarea indicatorilor de performanță. Totuși, cazuri precum cel al Autorității Aeronautice Civile arată că sistemul continuă să genereze controverse și litigii.
Procesul intentat de membrii Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române pentru bonusuri de performanță de aproape 1 milion de lei ridică semne de întrebare privind modul în care sunt acordate și evaluate recompensele financiare în instituțiile publice.
Pe de o parte, reclamanții susțin că neatingerea integrală a indicatorilor nu le poate fi imputată. Pe de altă parte, criticii consideră că solicitarea bonusurilor în condițiile în care obiectivele nu au fost îndeplinite complet reprezintă un exemplu al problemelor structurale din sistemul de guvernanță al companiilor și instituțiilor de stat.
Decizia finală va aparține instanței, însă cazul a readus în prim-plan dezbaterea despre sinecurile politice, transparența instituțiilor publice și responsabilitatea managerială în sectorul de stat din România.
