Premierul României și liderul Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a anunțat declanșarea unei analize aprofundate asupra modului în care sunt utilizate fondurile publice alocate programelor de stimulare a ocupării forței de muncă.
Declarația vine în urma identificării unor posibile abuzuri în sistemul de subvenții acordate angajatorilor, care ar fi permis accesarea repetată a fondurilor fără o integrare reală a beneficiarilor pe piața muncii.
Potrivit premierului, o economie sănătoasă presupune reguli corecte și responsabilitate în cheltuirea banilor publici, iar analiza programelor guvernamentale a scos la iveală rezultate slabe și mecanisme care pot genera fraude.
Programul analizat este unul dintre principalele instrumente prin care statul încearcă să sprijine integrarea pe piața muncii a persoanelor considerate vulnerabile. Prin această schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei pe lună pentru fiecare persoană angajată, timp de 12 luni, dacă aceasta face parte dintr-o categorie cu dificultăți de integrare profesională.
Programul vizează în special:
-
șomeri care nu au un loc de muncă de peste șase luni;
-
persoane cu vârsta peste 45 de ani;
-
părinți care își cresc singuri copiii;
-
persoane cu risc ridicat de excluziune socială.
În schimbul acestei subvenții, angajatorii au obligația să mențină contractul de muncă al persoanei angajate cel puțin 18 luni.
Datele analizate de guvern arată că, în anul 2025, programul a susținut angajarea a peste 13.200 de persoane. La prima vedere, rezultatul pare pozitiv, însă analiza distribuției angajărilor a ridicat semne de întrebare. Potrivit premierului Ilie Bolojan, mai mult de jumătate dintre aceste angajări au fost realizate în firme de pază.
Concret:
-
6.816 persoane au fost angajate în companii din domeniul serviciilor de securitate și pază.
Acest lucru ridică întrebări cu privire la eficiența programului, deoarece scopul său inițial era stimularea angajărilor în sectoare productive ale economiei.
„În loc să vedem angajări consistente în industrie, construcții sau alte domenii productive, majoritatea au fost în firme de pază”, a subliniat premierul.
Un alt aspect care a atras atenția autorităților este concentrarea geografică a acestor angajări.
Datele arată că majoritatea contractelor subvenționate s-au realizat în câteva zone ale țării:
-
București și zona metropolitană
-
județul Gorj
-
județul Galați
Această distribuție neuniformă sugerează existența unor rețele sau practici repetate în anumite zone, care ar putea exploata lacunele legislative ale programului. Una dintre cele mai grave probleme identificate de guvern este posibilitatea ca programul să fie folosit printr-un mecanism repetitiv de tip „suveică”. Potrivit premierului Ilie Bolojan, în unele situații aceleași persoane ar fi fost angajate succesiv la mai multe firme, fiecare companie beneficiind de subvenția acordată de stat.
Schema ar funcționa astfel:
-
O persoană este angajată de o companie care primește subvenția lunară de la stat.
-
După o perioadă, contractul de muncă încetează – de regulă prin demisie.
-
Persoana respectivă este angajată de o altă companie.
-
Noua firmă solicită din nou subvenția pentru aceeași persoană.
Prin acest mecanism, aceleași persoane pot genera subvenții repetate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără ca acestea să fie integrate stabil pe piața muncii.
„Se creează astfel un circuit artificial prin care aceleași persoane sunt angajate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții de la stat”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că aceste situații au fost posibile din cauza unor neclarități în legislație și a lipsei unui control eficient din partea instituțiilor responsabile. Potrivit acestuia, autoritățile care ar fi trebuit să monitorizeze modul de utilizare a subvențiilor nu au intervenit la timp pentru a preveni astfel de practici.
„Neclaritățile din lege au permis astfel de mecanisme, iar cei care trebuiau să le observe nu și-au făcut datoria”, a declarat premierul.
În urma acestor constatări, premierul Ilie Bolojan a anunțat că a dispus analizarea urgentă a programului și identificarea unor soluții pentru corectarea problemelor. În cadrul ultimei ședințe de guvern, executivul a solicitat Ministerul Muncii să propună măsuri concrete pentru eliminarea abuzurilor.
Acestea ar putea include:
-
modificarea legislației privind acordarea subvențiilor;
-
introducerea unor sisteme mai stricte de verificare a angajatorilor;
-
monitorizarea pe termen lung a beneficiarilor programului;
-
sancțiuni pentru companiile care folosesc mecanisme frauduloase.
Deși sumele implicate nu sunt extrem de mari la nivelul bugetului de stat, premierul consideră că problema este una de principiu. Costul anual al acestei scheme se ridică la zeci de milioane de lei, bani proveniți din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
„Impactul bugetar poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mult mai mare”, a afirmat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, problema centrală nu este doar suma cheltuită, ci modul în care sunt gestionate fondurile publice și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Premierul a subliniat că scopul programelor de ocupare a forței de muncă trebuie să fie sprijinirea economiei reale și crearea de locuri de muncă stabile.
Guvernul dorește ca subvențiile să ajungă la companii care:
-
creează locuri de muncă reale;
-
oferă contracte de muncă pe termen lung;
-
contribuie la dezvoltarea economică.
„Trebuie să susținem companiile care creează valoare și locuri de muncă stabile, nu mecanisme artificiale de colectare a banilor de la stat”, a declarat premierul.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan se înscriu într-un demers mai amplu al guvernului de reformare a politicilor publice. Executivul analizează în prezent mai multe programe finanțate din bugetul statului pentru a evalua eficiența acestora.
Obiectivul declarat al guvernului este:
-
eliminarea risipei de bani publici;
-
creșterea transparenței în utilizarea fondurilor;
-
orientarea politicilor economice către rezultate concrete.
Cazul subvențiilor pentru angajări scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de sprijin pentru piața muncii din România. Analiza anunțată de premierul Ilie Bolojan ar putea duce la modificări legislative și la o regândire a programelor de ocupare a forței de muncă, astfel încât fondurile publice să fie utilizate mai eficient. În contextul provocărilor economice actuale, guvernul încearcă să transmită un mesaj clar: banii publici trebuie cheltuiți responsabil, iar mecanismele care permit abuzuri nu vor mai fi tolerate.
