Șeful Guvernului a sugerat că blocajele administrative și posibilele practici controversate din cadrul companiei naționale Transelectrica afectează dezvoltarea pieței de energie și contribuie la menținerea unor prețuri ridicate pentru consumatori.
În același timp, premierul a criticat și lipsa investițiilor în capacități de stocare a energiei, menționând că marile companii de stat, inclusiv Hidroelectrica, ar fi trebuit să accelereze proiectele din acest domeniu. Declarațiile lui Ilie Bolojan vin într-un moment în care România încearcă să își consolideze securitatea energetică și să își diversifice capacitățile de producție în contextul tranziției energetice europene.
Una dintre principalele probleme semnalate de premierul Ilie Bolojan este legată de modul în care sunt gestionate avizele tehnice de racordare (ATR) la rețeaua electrică. Aceste avize sunt documente esențiale pentru orice investitor care dorește să construiască o centrală electrică sau o capacitate de producție de energie regenerabilă. Fără un ATR, proiectele nu pot fi conectate la rețeaua națională de transport a energiei.
Potrivit premierului, în ultimii ani au fost eliberate ATR-uri pentru o capacitate totală de aproximativ 78.000 de megawați, o cifră mult peste capacitatea actuală a sistemului energetic românesc.
„Ca să poți produce energie trebuie să te poți racorda la sistemul nostru de rețele. Dacă terenul este ocupat sau rețeaua este blocată, investitorii nu se mai pot conecta”, a explicat premierul într-o intervenție publică.
În prezent, România produce în mod obișnuit între 9.000 și 11.000 de megawați, în funcție de sezon și de consum. Astfel, volumul de ATR-uri acordate ar depăși de câteva ori necesarul actual. Premierul a sugerat că o parte semnificativă dintre aceste proiecte există doar pe hârtie și nu sunt dezvoltate efectiv. Potrivit explicațiilor sale, aceste proiecte blochează artificial accesul altor investitori la rețeaua electrică.
Situația creează un mecanism prin care anumite persoane sau companii ar putea obține ATR-uri fără a dezvolta efectiv proiectele energetice. Ulterior, aceste documente ar putea fi vândute altor investitori interesați să construiască centrale electrice.
„Au eliberat ATR-uri unor oameni care, în cea mai mare parte, fac doar hârtii. Ei au ocupat rețelele, iar un investitor real nu se mai poate racorda”, a afirmat Bolojan.
Acest fenomen ar putea explica de ce unele proiecte de energie regenerabilă sau infrastructură energetică avansează lent, în ciuda interesului ridicat al investitorilor. În declarațiile sale, premierul a făcut referire indirectă la modul în care este condusă compania Transelectrica, operatorul sistemului național de transport al energiei electrice. La conducerea companiei se află Ștefăniță Munteanu, un personaj asociat politic cu Partidul Social Democrat. Acesta a fost consilier județean în județul Buzău și este considerat apropiat de fostul premier Marcel Ciolacu.
Criticii numirii sale au semnalat în trecut faptul că pregătirea sa academică este în domeniul managementului și marketingului, nu în sectorul energetic. Premierul nu a formulat acuzații directe de corupție, însă a sugerat că sistemul actual ar permite apariția unor practici care afectează dezvoltarea pieței. Blocarea accesului la rețea are consecințe directe asupra investițiilor în sectorul energetic.
În ultimii ani, România a atras interesul unor investitori din domeniul energiei regenerabile, în special pentru proiecte de energie solară și eoliană. Totuși, lipsa capacității de racordare la rețea a devenit una dintre principalele bariere pentru dezvoltarea acestor proiecte. Dacă accesul la rețea este ocupat de proiecte care nu sunt realizate, investitorii reali sunt nevoiți să aștepte ani întregi sau să suporte costuri suplimentare pentru modernizarea infrastructurii.
Aceste costuri se reflectă în final în prețul energiei plătite de consumatori. Premierul Ilie Bolojan a abordat și problema traderilor de energie, un alt segment controversat al pieței. Traderii sunt companii care cumpără și vând energie pe piețele de electricitate, uneori fără a produce efectiv energie. Bolojan a sugerat că sistemul actual favorizează tranzacțiile pe termen scurt și volatilitatea prețurilor. În opinia sa, piața ar trebui să se bazeze mai mult pe contracte pe termen lung, care oferă stabilitate atât producătorilor, cât și consumatorilor.
„Trebuie să facem ordine în zona de traderi, pentru că este anormal ca prețurile să depindă zilnic de piața spot”, a declarat premierul.
Un alt punct sensibil al declarațiilor premierului a fost critica adresată companiei Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Bolojan a afirmat că compania nu a făcut suficiente investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Stocarea energiei devine tot mai importantă în contextul creșterii producției de energie regenerabilă, în special din surse eoliene și solare. Aceste surse sunt dependente de condițiile meteorologice și nu pot produce energie în mod constant.
Soluțiile de stocare, precum bateriile sau centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, permit păstrarea energiei produse în exces și utilizarea ei în perioadele de consum ridicat. Premierul consideră că dezvoltarea acestor tehnologii ar putea contribui la scăderea prețurilor la energie.
Potrivit estimărilor premierului, dacă blocajele din sistem ar fi eliminate și investițiile în stocare ar fi accelerate, România ar putea vedea o reducere semnificativă a prețurilor la energie în următoarele 6–12 luni.
Acest scenariu depinde însă de mai mulți factori:
-
deblocarea accesului la rețeaua energetică
-
dezvoltarea rapidă a noilor proiecte de producție
-
creșterea capacităților de stocare
-
stabilizarea pieței de tranzacționare a energiei
România are un potențial important în domeniul energiei regenerabile, dar valorificarea acestuia depinde de funcționarea eficientă a sistemului energetic. Sectorul energetic este unul dintre cele mai importante pentru dezvoltarea economică a țării. Prețurile energiei influențează direct costurile pentru industrie, transport și gospodării. În contextul crizei energetice europene din ultimii ani, România a încercat să își consolideze poziția ca producător regional de energie.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan arată însă că sistemul energetic se confruntă încă cu probleme structurale. Rezolvarea acestor blocaje va fi esențială pentru creșterea competitivității economiei și pentru reducerea costurilor suportate de consumatori. În următoarea perioadă, rămâne de văzut dacă autoritățile vor implementa reformele necesare pentru a face piața de energie mai transparentă și mai eficientă.
