La aproape doi ani de la izbucnirea scandalului care a șocat România și a expus una dintre cele mai grave crize din sistemul de protecție socială, dosarul „azilelor groazei” din Voluntari continuă să bată pasul pe loc.
Deși ancheta DIICOT a scos la iveală acuzații extrem de grave, de la trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat până la exploatarea sistematică a unor persoane vulnerabile, cauza nu a ajuns nici astăzi la judecata pe fond. Între timp, toate măsurile preventive au expirat, inculpații sunt în libertate, iar sechestrele asigurătorii impuse pe bunuri au fost ridicate din lipsă de bază legală.
Cazul rămâne unul-simbol pentru modul în care un dosar cu impact public major poate rămâne blocat în proceduri, în timp ce victimele, familiile lor și opinia publică așteaptă răspunsuri, sancțiuni și dreptate. În centrul anchetei se află gruparea coordonată de Ștefan Godei, personaj devenit emblematic pentru scandalul azilelor din Voluntari, acolo unde sute de imagini, mărturii și constatări oficiale au conturat un tablou sumbru al abuzului, neglijenței și umilirii umane.
Dosarul azilelor groazei din Voluntari nu are încă termen de judecată pe fond
Deși dosarul a fost trimis în instanță în mai 2024, la Tribunalul Ilfov, acesta nu are nici în prezent un termen pentru judecata propriu-zisă. Cauza se află încă în etapa de cameră preliminară, adică faza în care judecătorul analizează legalitatea rechizitoriului și a probelor administrate de procurori. Abia după finalizarea acestei etape se poate stabili dacă procesul va începe efectiv.
Practic, la aproape doi ani de la momentul în care cazul a explodat public, instanța nu a intrat în analiza faptelor pe fond. Următorul termen este destinat discutării cererilor și excepțiilor formulate de inculpați, ceea ce arată că procedura rămâne într-o zonă tehnică, juridică, departe încă de momentul în care judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției celor acuzați.
Această întârziere ridică întrebări serioase despre capacitatea sistemului judiciar de a gestiona cu celeritate dosare complexe, dar și cu un puternic impact social. Într-un caz care a provocat indignare națională și demisii politice la vârf, ritmul lent al procedurilor riscă să alimenteze sentimentul public că justiția vine prea târziu.
Sechestrele pe bunuri au expirat, deși prejudiciul depășește 3,7 milioane de lei
Unul dintre cele mai importante efecte ale întârzierii dosarului este faptul că măsurile asigurătorii dispuse de procurori au început să cadă. În luna martie 2026, Curtea de Apel București a admis contestația depusă de cinci membri ai grupării Godei, printre care și frații Ștefan și Daniel Godei, și a dispus ridicarea sechestrului de pe zeci de imobile și importante sume de bani.
Judecătorii au arătat că, deși există temei pentru menținerea măsurii din perspectiva interesului public și a prejudiciului calculat de procurori, nu mai există bază legală pentru prelungirea sechestrului, întrucât termenele prevăzute de lege au expirat. Este o situație care ilustrează foarte clar cum întârzierea procesului poate produce efecte concrete și ireversibile în plan judiciar și patrimonial.
Prejudiciul estimat în dosar este de peste 3,7 milioane de lei. Procurorii susțin că aceste sume provin din decontarea unor servicii fictive sau neconforme, furnizate în numele îngrijirii persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, folosind fonduri publice alocate prin direcțiile de asistență socială din București și Ilfov.
Cine sunt acuzații din dosarul azilelor groazei
În dosar au fost trimiși în judecată 28 de inculpați persoane fizice și două persoane juridice: Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” și firma House Grandma Anastasia SRL. În plus, firma Creativ Home Concept SRL, prin care Ștefan Godei derula o parte dintre afaceri, apare ca parte responsabilă civilmente.
Ancheta procurorilor DIICOT a vizat trei centre rezidențiale din Voluntari: „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, „Armonia” și „Casa Cora”. Acestea ar fi funcționat, potrivit anchetatorilor, nu ca spații de protecție și îngrijire pentru persoane vulnerabile, ci ca mecanisme de exploatare a unor oameni aflați în incapacitate de apărare.
Rechizitoriul descrie un sistem în care scopul real urmărit de grupare era obținerea de bani din contracte și deconturi publice, în timp ce beneficiarii erau supuși unor tratamente inumane, condiții improprii și lipsă de îngrijire adecvată. În centrul acuzațiilor se află ideea că persoanele internate nu au fost privite ca ființe umane aflate în nevoie, ci ca surse de profit.
Cum a început scandalul azilelor groazei de la Voluntari
Scandalul a izbucnit în vara anului 2023, însă rădăcinile sale au fost scoase la lumină de investigații jurnalistice publicate încă din ianuarie 2023. Procurorii au descoperit nereguli grave în centrele din Voluntari, iar imaginile și informațiile apărute ulterior au provocat revoltă la nivel național.
Aproape 100 de persoane au fost identificate ca victime în cele trei centre. Printre ele se aflau vârstnici, persoane cu dizabilități și oameni fără posibilitatea reală de a se apăra sau de a sesiza abuzurile. Cazul a declanșat controale în întreaga țară și a scos la iveală faptul că problemele nu erau izolate, ci indicau un sistem fragil, vulnerabil la corupție, nepăsare și complicități instituționale.
Scandalul a avut și consecințe politice majore. Atunci, ministrul Muncii, Marius Budăi, și-a dat demisia, invocând un gest de onoare. Gabriela Firea a părăsit la rândul ei funcția de ministru al Familiei, pe fondul presiunii publice și politice, în contextul în care presa a relatat despre legături indirecte între apropiați ai acesteia și gruparea Godei. Firea a respins acuzațiile și a susținut că a fost ținta unor atacuri politice.
Ce s-a întâmplat cu victimele din azilele groazei
Poate cea mai dureroasă dimensiune a acestui caz rămâne destinul victimelor. Dincolo de cifre, proceduri și termene judiciare, dosarul vorbește despre oameni care au trăit ani întregi în abuz, izolare și umilință. Printre ei, șase victime erau adulți crescuți în orfelinatele comuniste, persoane care nu au cunoscut nici după 1989 un sistem real de protecție, ci doar mutări dintr-un centru în altul, dintr-o formă de abandon în alta.
Acești oameni au trecut prin instituții publice și private, prin centre rezidențiale și structuri care ar fi trebuit să le ofere siguranță. În final, au ajuns în centrele din Voluntari administrate de gruparea Godei, unde condițiile au fost descrise ca degradante și profund inumane. Unul dintre acești beneficiari, Viși, a murit în subsolul centrului.
O parte dintre persoanele evacuate din centre au fost internate, începând din iulie 2023, la Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu. Ulterior, o parte au fost preluate de familii, iar altele au fost transferate în alte centre. În prezent, potrivit datelor publice invocate în presă, un singur pacient se mai afla internat, în lipsa unei soluții de transfer și a unor aparținători.
Contractele pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile continuă să ridice semne de întrebare
După scandal, sistemul nu a fost lipsit de noi controverse. Direcții de asistență socială au continuat să încheie contracte pentru servicii de cazare și îngrijire prin proceduri de achiziție directă sau în formule mai puțin transparente, ceea ce a alimentat suspiciunile că problema de fond nu a fost rezolvată.
În Sectorul 3, de exemplu, au fost menționate contracte importante încheiate cu fundații private pentru îngrijirea unor „loturi de oameni”, o formulare care, dincolo de limbajul administrativ, ridică serioase probleme etice și umane. În același timp, unii dintre managerii aflați în funcții la momentul scandalului au rămas în poziții-cheie, fapt care alimentează întrebări despre responsabilitatea administrativă și despre lecțiile reale învățate după această tragedie socială.
Profituri, datorii și afaceri în jurul asociațiilor investigate
Un alt aspect care atrage atenția este situația financiară a entităților implicate. Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, vizată direct în dosar, a raportat zero cifră de afaceri în 2024, dar și profit, în timp ce avea datorii la bugetul de stat. De asemenea, firma House Grandma Anastasia SRL figura cu datorii semnificative și cu statut de insolvabilitate.
Aceste date alimentează suspiciuni privind modul în care au fost gestionate fondurile și resursele în jurul rețelei investigate. Ele întăresc imaginea unui mecanism în care vulnerabilitatea umană a fost transformată în instrument de câștig financiar.
Un dosar-simbol pentru eșecul statului
Dosarul azilelor groazei din Voluntari nu mai este de mult doar o anchetă penală. A devenit simbolul unui eșec mai amplu al statului român: eșec de control, eșec de protecție, eșec de reacție rapidă și, până acum, eșec de a aduce cazul în fața unei instanțe care să judece faptele pe fond.
La doi ani de la izbucnirea scandalului, inculpații sunt liberi, sechestrele au expirat, iar procesul nici măcar nu a început propriu-zis. În schimb, victimele rămân cu traume adânci, iar societatea cu întrebarea apăsătoare dacă într-un astfel de caz justiția mai poate veni la timp.
Pentru opinia publică, dosarul „azilelor groazei” rămâne un test major pentru instituțiile statului. Nu doar pentru DIICOT sau pentru instanțe, ci pentru întregul sistem de protecție socială și administrativă. Iar până când va exista un verdict și o asumare clară a responsabilităților, rana publică deschisă de cazul Voluntari va continua să rămână vie.
Credit foto: Inquam Photos / George Calin
