Cabana Calica din Delta Dunării, un imobil cu potențial turistic ridicat și trecut istoric important, a ajuns prin concesiuni succesive în administrarea unor firme apropiate de cercul președintelui Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu. Deși contractul prevedea introducerea amplasamentului în circuitul turistic, după mai bine de un deceniu zona este marcată de construcții neterminate, vegetație crescută haotic și lipsa unei activități turistice funcționale.
Cabana Calica, situată în comuna Valea Nucarilor din județul Tulcea, revine în atenția publică după o investigație care ridică întrebări privind modul în care un imobil cu potențial turistic important, aflat în patrimoniul public, a ajuns să fie concesionat și administrat de firme conectate, direct sau indirect, cu persoane din apropierea președintelui Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu. Cunoscută în trecut ca una dintre destinațiile frecventate de fostul premier comunist Ion Gheorghe Maurer pentru partide de vânătoare organizate în Delta Dunării, Cabana Calica are o amplasare valoroasă, cu acces la apă și potențial pentru dezvoltarea turismului în una dintre cele mai importante zone naturale ale României.
Pe hârtie, obiectivul concesionării era transformarea imobilului într-un punct turistic funcțional. În teren, însă, realitatea este diferită. După ani de la semnarea contractului de concesiune, amplasamentul nu arată ca o destinație turistică modernizată, ci ca un proiect blocat, cu construcții neterminate, fundații abandonate, ziduri fără acoperiș și vegetație crescută necontrolat. Cazul ridică o întrebare esențială pentru administrația publică locală: cum a fost protejat interesul public într-un contract de concesiune valabil până în anul 2063 și de ce administrația județeană nu a intervenit, în condițiile în care proiectul turistic asumat nu pare să fi fost realizat?
De la proprietatea statului la concesiunea firmei Condor SRL
După Revoluție, Cabana Calica a trecut prin mai multe forme de administrare instituțională. Imobilul s-a aflat inițial în proprietatea Ministerului Culturii, pentru ca ulterior să ajungă definitiv în patrimoniul Consiliului Județean Tulcea. Administrația județeană a concesionat apoi cabana către Condor SRL, firmă controlată de Horia Teodorescu, actualul președinte al Consiliului Județean Tulcea. La momentul respectiv, Teodorescu era deputat PSD de Tulcea, ales pentru mandatul parlamentar 2008–2012. Concesiunea încheiată cu firma Condor SRL aducea anual redevențe către bugetul instituției, iar imobilul era, cel puțin teoretic, destinat valorificării. Situația a devenit însă sensibilă din punct de vedere juridic și administrativ după ce Horia Teodorescu a candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Tulcea din partea USL, alianța formată la acel moment de PSD și PNL.
În 2012, Teodorescu a câștigat alegerile și a devenit șeful instituției care deținea imobilul concesionat firmei sale. Prin urmare, apărea o situație delicată: prin intermediul societății sale comerciale, noul președinte al CJ Tulcea beneficia de un contract cu instituția pe care urma să o conducă. Din perspectiva principiilor de integritate publică, o asemenea suprapunere între interesul privat și funcția publică ridică problema unui posibil conflict de interese. Pentru a evita această situație, Teodorescu trebuia să renunțe fie la funcția publică, fie la concesiune.
La aproximativ două luni după alegerile locale din 2012, contractul de concesiune dintre Condor SRL și Consiliul Județean Tulcea s-a încheiat. Cabana Calica a revenit, cel puțin temporar, în administrarea directă a autorității județene. În februarie 2014, însă, imobilul a fost concesionat unei alte firme: Trade Agrofan SRL. Potrivit informațiilor disponibile, această societate nu avea angajați și figura cu datorii, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea sa reală de a dezvolta un proiect turistic amplu.
Prin contractul semnat cu Consiliul Județean Tulcea, Trade Agrofan SRL s-a angajat să plătească o redevență lunară apropiată de nivelul actual al salariului minim net pe economie. Valoarea anuală inițială a redevenței era de 31.645 de lei, urmând să fie indexată cu rata inflației. Pentru anul 2026, redevența ar ajunge la aproximativ 55.000 de lei. Contractul de concesiune este valabil până în anul 2063, ceea ce înseamnă că firma a primit dreptul de exploatare pe termen foarte lung asupra unui activ public cu potențial turistic important.
Cine se afla în spatele Trade Agrofan SRL
La momentul preluării concesiunii, Trade Agrofan SRL era administrată de Ștefan Poiană. Potrivit unei publicații locale citate în investigație, acesta ar fi fost șofer al companiei Condor SRL, societatea controlată de Horia Teodorescu. Relația dintre Poiană și Teodorescu nu ar fi fost doar una profesională. În timpul documentării jurnalistice, cei doi apăreau și ca prieteni pe Facebook, potrivit verificărilor efectuate.
Ulterior, în anul 2015, în acționariatul Trade Agrofan SRL a intrat și Bogdan Mihalca, care a primit jumătate din părțile sociale. Acesta avea la rândul său o conexiune profesională cu zona de afaceri a lui Horia Teodorescu. Firma Prodomo SRL, în care Mihalca deține în prezent 50%, a realizat în anul 2006 proiectarea unui hotel cu șase etaje în centrul municipiului Tulcea, investiție dezvoltată de Condor SRL, societatea controlată de actualul președinte al Consiliului Județean Tulcea. Aceste conexiuni nu dovedesc automat existența unei ilegalități, însă sunt relevante pentru înțelegerea traseului concesiunii și a cercului de persoane care au ajuns să controleze dreptul de exploatare asupra Cabanei Calica.
Contractul de concesiune semnat de Trade Agrofan SRL prevedea transformarea Cabanei Calica într-un obiectiv turistic. În realitate, după 12 ani, locul nu funcționează ca destinație turistică. Reporterii care au verificat amplasamentul au constatat că accesul este restricționat printr-o pancartă care interzice intrarea persoanelor neautorizate. Din exterior, zona arată ca un proiect abandonat sau blocat. Pe teren au fost observate construcții neterminate, unele fără acoperiș, ziduri din BCA, fundații din beton și vegetație crescută haotic. În interiorul curții a fost surprins chiar și un cal, imagine care contrastează puternic cu promisiunea unui complex turistic. Această situație ridică întrebări privind monitorizarea contractului de concesiune de către Consiliul Județean Tulcea. Dacă obiectivul asumat era introducerea cabanei în circuitul turistic, iar acest lucru nu s-a realizat după mai bine de un deceniu, instituția avea la dispoziție instrumente contractuale pentru a interveni.
Contractul de concesiune prevede posibilitatea încetării înțelegerii în cazul nerealizării obiectului concesiunii, respectiv neutilizarea imobilului pentru desfășurarea de activități turistice. De asemenea, contractul putea fi denunțat dacă nu era realizat programul de investiții asumat de concesionar. Aceste clauze sunt importante deoarece arată că administrația județeană avea pârghii pentru a proteja interesul public. Cu toate acestea, contractul nu ar fi fost reziliat, deși proiectul turistic nu pare să fi fost finalizat. Horia Teodorescu, întrebat de ce Consiliul Județean Tulcea nu a încetat contractul cu Trade Agrofan SRL, nu a transmis un punct de vedere până la publicarea materialului inițial. Lipsa unei explicații oficiale menține suspiciunile și alimentează întrebările privind modul în care a fost administrat acest activ public.
Trade Agrofan SRL ar fi încercat să dezvolte în jurul Cabanei Calica un complex turistic de patru stele. În 2016, firma a solicitat finanțare europeană prin Programul Operațional Regional, pentru un proiect estimat la peste 7,9 milioane de lei. Finalizarea investiției ar fi trebuit să aibă loc cel târziu la sfârșitul lunii mai 2022. Imaginile din satelit indică faptul că lucrările erau începute înainte de termenul-limită, însă realitatea din teren arată că proiectul nu a fost dus la capăt. Construcțiile neterminate, lipsa unei activități turistice și degradarea amplasamentului ridică întrebări privind modul în care au fost gestionate investițiile, finanțările și obligațiile asumate prin contract.
Cabana Calica nu este un simplu imobil abandonat. Trecutul său, legat de partidele de vânătoare organizate în Delta Dunării în perioada comunistă, îi oferă o valoare istorică aparte. Fostul premier Ion Gheorghe Maurer era cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare, iar Delta Dunării a fost una dintre zonele frecventate de liderii regimului comunist pentru astfel de activități. După 1989, astfel de imobile puteau fi transformate în obiective turistice, muzee locale, spații de cazare, centre de educație ecologică sau puncte de promovare a patrimoniului natural și istoric al Deltei. În schimb, Cabana Calica pare să fi devenit un exemplu de oportunitate ratată: un activ public valoros, concesionat pe termen lung, dar fără rezultat vizibil pentru comunitate.
Cazul este important pentru că atinge mai multe teme sensibile ale administrației publice: concesionarea patrimoniului public, relațiile dintre decidenți politici și firme private, monitorizarea contractelor, valorificarea turistică a Deltei Dunării și responsabilitatea autorităților locale. O concesiune nu trebuie să fie doar o formulă prin care un bun public ajunge în exploatarea unei firme private. Ea trebuie să producă beneficii concrete: investiții, locuri de muncă, venituri la buget, dezvoltare locală și acces la servicii turistice. Atunci când aceste obiective nu sunt atinse, autoritatea publică are obligația să verifice, să sancționeze sau să rezilieze contractul. În lipsa acțiunii, riscul este ca patrimoniul public să fie blocat zeci de ani în contracte ineficiente, fără beneficii reale pentru comunitate.
Cabana Calica, fosta destinație de vânătoare a premierului comunist Ion Gheorghe Maurer, a ajuns simbolul unei controverse privind administrarea patrimoniului public în județul Tulcea. După ce a fost concesionată inițial firmei controlate de Horia Teodorescu, iar ulterior unei societăți conduse de persoane aflate în cercul său, cabana nu a devenit obiectivul turistic promis. În locul unui complex funcțional, terenul arată astăzi ca un șantier neterminat, cu construcții abandonate și vegetație crescută haotic. Contractul de concesiune este valabil până în 2063, iar Consiliul Județean Tulcea avea, potrivit clauzelor contractuale, posibilitatea de a interveni în cazul nerealizării obiectivului. Cazul ridică întrebări legitime despre transparență, responsabilitate administrativă și protejarea interesului public. Într-o zonă cu potențial turistic unic, cum este Delta Dunării, fiecare activ public pierdut în proiecte eșuate înseamnă o șansă ratată pentru dezvoltarea comunității.
