Un raport de audit al Curții de Conturi indică abateri majore la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, instituția care autorizează, monitorizează și controlează piața jocurilor de noroc din România. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, prejudiciul estimat depășește 149 de milioane de lei, echivalentul a aproape 30 de milioane de euro, iar inspectorii au sesizat organele de anchetă penală.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc intră din nou în centrul unei controverse majore, după ce un raport al Curții de Conturi ar fi identificat abateri semnificative în activitatea instituției pentru anul 2024. Potrivit informațiilor prezentate pe surse, auditorii au constatat taxe de autorizare nedeclarate, neîncasate sau neachitate, diferențe între raportările operatorilor la ONJN și declarațiile fiscale depuse la ANAF, lipsa unor verificări obligatorii și deficiențe în monitorizarea jocurilor de noroc tradiționale și online. Prejudiciul total calculat de Curtea de Conturi ar fi de 149.479.297 lei, adică aproape 30 de milioane de euro. Întrucât raportul ar indica posibile fapte sancționate de legea penală, instituția de audit a sesizat organele de anchetă. Cazul este cu atât mai important cu cât ONJN este autoritatea care ar trebui să supravegheze o industrie cu rulaje uriașe, impact social major și risc fiscal ridicat. Jocurile de noroc, în special cele online, presupun fluxuri financiare mari, raportări lunare, taxe de autorizare, sisteme informatice conectate la servere de monitorizare și obligații stricte pentru operatorii licențiați.
Potrivit informațiilor din raport, Curtea de Conturi ar fi ajuns la o concluzie contrară în urma auditului de conformitate, ceea ce înseamnă că abaterile identificate au fost considerate semnificative și generalizate. Auditorii ar fi verificat modul în care ONJN și-a îndeplinit atribuțiile legale privind autorizarea, monitorizarea, supravegherea și controlul operatorilor de jocuri de noroc. De asemenea, ar fi fost analizată activitatea finanțată integral din venituri proprii, inclusiv zona privind promovarea principiilor de joc responsabil. Concluziile sunt severe: instituția nu ar fi verificat corespunzător realitatea și exactitatea raportărilor lunare ale operatorilor, nu ar fi analizat datele stocate pe serverele în oglindă și pe serverele de siguranță, nu ar fi verificat modificările software realizate după autorizare și nu ar fi emis înștiințări de plată pentru anumite contribuții datorate de operatori. Cu alte cuvinte, exact instituția care trebuia să controleze piața ar fi funcționat, potrivit raportului, cu deficiențe grave de monitorizare.
Taxe de autorizare nedeclarate și neachitate
Una dintre cele mai importante constatări vizează diferențele de taxe de autorizare. Auditorii ar fi identificat o diferență estimată de 116.019.510 lei în cazul operatorilor de jocuri de noroc de tip slot-machine, sumă care ar fi fost nedeclarată și neachitată după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023. În plus, în cazul unei societăți comerciale, raportul ar indica o diferență nedeclarată și neachitată de 16.713.371 lei reprezentând taxă de autorizare. În zona pariurilor în cotă fixă și bingo TV, auditorii ar fi constatat că 10 operatori din totalul de 20 aveau diferențe de taxă de autorizare lunară nedeclarată, în cuantum total de 3.626.440 lei. O altă sumă importantă, de 13.119.976 lei, ar proveni din contribuțiile aferente unui număr de 56.513 aparate autorizate. Cauza principală indicată ar fi faptul că ONJN nu ar fi emis și transmis înștiințările de plată către organizatori. Aceste sume arată că problema nu este una punctuală, ci una sistemică. Dacă raportările lunare nu sunt verificate, dacă taxele nu sunt calculate corect și dacă instituția nu transmite la timp obligațiile de plată, statul pierde bani, iar operatorii care respectă legea ajung dezavantajați în fața celor care declară incomplet sau întârzie plata.
Un alt punct sensibil al raportului vizează diferențele dintre sumele declarate de operatori la ONJN și cele declarate la ANAF prin declarațiile fiscale. Aceste diferențe sunt importante deoarece arată că instituțiile statului dețineau date care puteau fi comparate, dar mecanismul de verificare nu ar fi funcționat eficient. În cazul SC MANEX COMPANY SRL, raportul ar arăta că totalul sumelor declarate la ONJN a fost de 9.800.365 lei, în timp ce declarațiile 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat indicau 18.196.514 lei. Echipa de audit ar fi calculat o taxă totală de autorizare datorată de 28.673.718 lei, din care ar fi fost plătiți 11.960.347 lei. Diferența nedeclarată și neachitată ar fi de 16.713.371 lei. Diferențe ar fi fost identificate și la alți operatori, precum MAXWIN SLOTS SRL, SUPERBET RETAIL SA, VITMESTIL GAMES SRL și PROFESSIONAL DOUBLE GAMES SRL. În aceste cazuri, auditorii ar fi comparat declarațiile depuse la ONJN cu obligațiile raportate către ANAF, constatând necorelări relevante. Aceste date ridică o întrebare evidentă: de ce nu au fost folosite automat informațiile din sistemele ANAF pentru verificarea raportărilor către ONJN? Într-o piață digitalizată și cu fluxuri financiare mari, instituțiile statului ar trebui să poată identifica rapid diferențele dintre raportări.
Raportul ar atrage atenția și asupra monitorizării jocurilor de noroc la distanță. Operatorii online au obligația de a asigura accesul la servere în oglindă, servere de siguranță și servere centrale, astfel încât autoritățile să poată verifica activitatea în timp real sau aproape în timp real. Potrivit auditului, reprezentanții ONJN ar fi certificat, prin minute semnate cu ocazia relicențierii operatorilor, îndeplinirea condițiilor legale privind accesul securizat și neîntrerupt la aceste servere. Totuși, raportul ar indica faptul că Oficiul nu ar fi analizat și valorificat datele disponibile și nu ar fi cunoscut dacă operatorii au efectuat modificări software după autorizare. Această problemă este gravă deoarece jocurile online depind de sisteme informatice. Dacă modificările software nu sunt monitorizate, dacă datele de pe servere nu sunt analizate și dacă rapoartele obligatorii nu sunt verificate, riscul de manipulare a rezultatelor, de raportare incorectă a veniturilor sau de favorizare a unor plăți suspecte crește semnificativ.
Plăți repetate de peste 15.000 de euro către anumiți jucători
Unul dintre cele mai sensibile elemente ale raportului se referă la plăți multiple peste 15.000 de euro către anumiți jucători, repetate de zeci de ori într-o singură zi. Potrivit informațiilor citate, auditorii ar fi identificat cazuri în care unii jucători au primit plăți de 40 sau chiar 58 de ori într-o zi, cu valori totale de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro. Raportul ar considera aceste situații drept riscuri majore care impuneau verificări urgente din partea ONJN. Astfel de plăți repetate pot ridica suspiciuni privind manipularea rezultatelor jocurilor, raportarea veniturilor, acordarea de câștiguri neobișnuite sau posibile mecanisme de evitare a unor obligații fiscale. Auditorii ar fi estimat chiar un risc potențial de diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 2,1 miliarde lei în anul 2024, în cazul în care astfel de riscuri s-ar confirma prin verificări extinse. Este important de subliniat că această sumă reprezintă un risc potențial indicat în contextul raportului, nu prejudiciul deja stabilit. Prejudiciul calculat în urma auditului este de 149,47 milioane lei.
Raportul ar mai indica lipsa unor declarații lunare în aplicația MFiles, sistemul utilizat pentru gestionarea documentelor depuse de operatori. Pentru jocurile de noroc la distanță, ar fi fost menționate declarații lipsă în cazul TOTAL BET ONLINE SRL pentru lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie și mai 2024, precum și în cazul TSG Interactive PLC pentru luna septembrie 2024. În zona operatorilor de tip slot-machine, auditorii ar fi identificat 42 de cazuri cu declarații lipsă. Lista include mai multe societăți comerciale, printre care KEOPS SERV SRL, ALMA SUPER GAMES SRL, CARDINAL ENTERTAINMENT SRL, MAXWIN SLOTS SRL, SUPERBET RETAIL SA, SPIN GAMES SRL, TAXAR GAMES SRL și altele. Declarațiile lunare sunt esențiale pentru calculul taxelor, pentru monitorizarea activității și pentru verificarea respectării obligațiilor legale. Lipsa lor ar fi trebuit să declanșeze rapid verificări, notificări și, după caz, sancțiuni.
Potrivit surselor citate, prejudiciul ar fi imputat fostei conduceri a ONJN, pe motiv că instituția nu ar fi monitorizat și controlat corespunzător activitatea organizatorilor de jocuri de noroc în anul 2024. Acuzația centrală nu este doar că operatorii ar fi declarat sau plătit incomplet, ci că autoritatea publică responsabilă nu ar fi acționat pentru a identifica, corecta și sancționa aceste situații. Într-o piață reglementată, inacțiunea autorității poate avea efecte la fel de grave ca încălcarea directă a regulilor de către operatori. Dacă raportul Curții de Conturi va fi confirmat și valorificat de organele de anchetă, cazul poate deveni unul dintre cele mai importante dosare privind administrarea pieței jocurilor de noroc din România.
