Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA, companie înființată cu scopul declarat de a sprijini producătorii agricoli români și de a crea un mecanism național de colectare și distribuție a produselor agroalimentare, se află în centrul unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Patru persoane cercetate în acest dosar au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție, potrivit informațiilor publice din anchetă. Acordurile urmează să fie analizate de instanță, iar eventualele condamnări vor putea fi stabilite doar printr-o hotărâre definitivă.
Cazul readuce în atenție situația unei companii de stat create în anul 2018 cu un obiectiv ambițios: conectarea producătorilor agricoli români cu marile rețele comerciale, dezvoltarea unor centre de colectare și reducerea dependenței de importuri. În schimb, după câțiva ani de funcționare, compania a ajuns să fie asociată cu pierderi financiare, dificultăți administrative și o anchetă penală privind modul în care au fost realizate anumite operațiuni comerciale. Potrivit informațiilor prezentate în dosar, patru persoane au acceptat acorduri de recunoaștere a vinovăției încheiate cu procurorii DNA.
Este vorba despre:
- Mihnea Alexandru Petrovici;
- Ioan Flaviu Lăcătuș;
- Ioszef Sandor Szabo;
- Ioan Silaghi.
Conform acordurilor menționate, acuzațiile vizează presupuse operațiuni comerciale fictive și mecanisme prin care societatea de stat ar fi fost prejudiciată. Potrivit anchetatorilor, faptele cercetate ar fi avut loc în perioada 2023–2024, iar prejudiciul reclamat de Casa Unirea se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. Înțelegerea cu procurorii prevede pedepse cuprinse între doi ani și patru luni și trei ani de închisoare, toate cu suspendare, dacă acestea vor fi confirmate de instanță.
Acuzațiile DNA: produse plătite, dar care nu ar fi ajuns în depozitele companiei
Dosarul DNA are la bază suspiciuni privind modul în care au fost realizate anumite achiziții de produse agroalimentare. Conform informațiilor din anchetă, societatea ar fi plătit produse care, în realitate, nu ar fi ajuns în depozitele Casei Unirea.
Printre exemplele prezentate de procurori se află achiziții de:
- carne de pui;
- zahăr;
- fasole;
- ulei;
- alte produse agroalimentare.
Anchetatorii susțin că ar fi existat operațiuni comerciale fără un corespondent real în livrarea mărfurilor. Un alt aspect investigat îl reprezintă achiziția unor echipamente industriale prezentate ca fiind noi, dar despre care procurorii afirmă că ar fi fost utilaje second-hand cu o valoare semnificativ mai redusă. Pentru aceste echipamente, societatea de stat ar fi achitat aproximativ 2,1 milioane de lei, finanțarea fiind realizată printr-un contract de leasing.
Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA a fost înființată în anul 2018, în perioada Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Proiectul a fost asociat politic cu fostul lider PSD Liviu Dragnea și cu fostul ministru al Agriculturii Petre Daea, fiind prezentat drept un mecanism prin care fermierii români puteau avea acces mai ușor la piață.
Ideea centrală a proiectului era dezvoltarea unui sistem național de:
- colectare a produselor agricole;
- depozitare;
- procesare;
- distribuție către marile magazine.
Statul urma să cumpere produse de la fermieri, să le comercializeze și să creeze un circuit economic care să favorizeze producția internă. La momentul înființării, compania a primit un capital inițial de aproximativ 93 de milioane de lei, bani publici destinați dezvoltării proiectului.
În anii care au urmat, rezultatele companiei nu au corespuns obiectivelor inițiale. Evaluările realizate de autorități au indicat probleme financiare importante.
Printre acestea au fost menționate:
- pierderi de aproximativ 45 de milioane de lei în cinci ani;
- facturi neîncasate de aproximativ 53 de milioane de lei;
- dificultăți în dezvoltarea rețelei de centre logistice;
- rezultate comerciale sub așteptări.
De asemenea, au existat observații privind structura produselor comercializate, inclusiv faptul că o parte importantă provenea din import, deși obiectivul inițial era susținerea producției autohtone. În anul 2024, DNA a desfășurat mai multe percheziții în cadrul anchetei privind activitatea Casei Unirea. Investigația a vizat operațiunile comerciale desfășurate de compania de stat și relațiile cu mai multe firme private.
În cadrul anchetei au fost verificate documente, contracte și operațiuni financiare. Tot în 2024, procurorii au anunțat reținerea directoarei generale a companiei, Mariana Cotoi, aceasta fiind cercetată într-un dosar distinct legat de activitatea societății. Potrivit DNA, ancheta a vizat presupuse mecanisme prin care compania de stat ar fi fost utilizată într-un circuit comercial considerat fictiv de procurori. Până la acest moment, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile trebuie confirmate prin decizii definitive ale instanțelor.
Procedura acordului de recunoaștere a vinovăției permite unei persoane cercetate penal să accepte acuzațiile formulate de procurori și să convină o pedeapsă propusă, care trebuie ulterior validată de instanță.
Judecătorul analizează:
- legalitatea acordului;
- existența probelor;
- respectarea drepturilor persoanei cercetate;
- proporționalitatea pedepsei.
Instanța poate admite sau respinge acordul. Prin urmare, existența unui acord cu procurorii nu reprezintă automat o condamnare definitivă. Dosarul Casa Unirea readuce în discuție modul în care sunt administrate companiile publice și mecanismele prin care statul controlează utilizarea fondurilor publice.
Companiile de stat gestionează anual bugete importante și au un rol strategic în numeroase domenii:
- agricultură;
- energie;
- transport;
- infrastructură;
- industrie.
Eficiența acestora depinde de management, transparență, control intern și capacitatea de a implementa obiectivele pentru care au fost create. Cazul Unirea evidențiază dificultățile care pot apărea atunci când un proiect public ambițios nu este susținut de mecanisme eficiente de verificare și control. Casa de Comerț Unirea a fost gândită ca un instrument prin care fermierii români să poată avea acces la o piață mai stabilă și la canale moderne de distribuție.
După câțiva ani, însă, compania a ajuns în centrul unei anchete penale și al unei dezbateri privind eficiența investițiilor publice. Dosarul DNA urmează să fie analizat de instanțe, iar recuperarea eventualelor prejudicii va depinde de concluziile definitive ale procesului. Pentru statul român, cazul reprezintă încă un exemplu privind importanța guvernanței corporative, a transparenței și a mecanismelor de control în companiile finanțate din fonduri publice.
