Dosarul Nordis, unul dintre cele mai mediatizate cazuri privind piața imobiliară din România, a intrat într-o nouă etapă după ce procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au anunțat extinderea urmăririi penale față de o inculpată cercetată pentru mai multe infracțiuni. Potrivit informațiilor comunicate de procurori și relatate de surse judiciare, persoana vizată este Laura Vicol, fost deputat PSD și fost președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților. DIICOT nu a menționat numele acesteia în comunicatul oficial, însă surse judiciare au indicat că extinderea anchetei o privește pe Laura Vicol.
Procurorii o cercetează pentru:
- fals în declarații în formă continuată;
- spălarea banilor în formă continuată;
- complicitate la înșelăciune.
Ca în orice dosar aflat în faza de urmărire penală, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile trebuie demonstrate prin probe și confirmate ulterior de instanțele de judecată. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2020–2025, atunci când ocupa funcția de deputat în Parlamentul României, Laura Vicol ar fi omis să includă în declarațiile de avere anumite venituri, împrumuturi și avantaje. Procurorii susțin că aceste informații ar fi fost necesare pentru verificarea situației financiare și pentru exercitarea controlului de integritate.
Conform comunicatului DIICOT, ar fi fost identificate:
- venituri de peste 15,6 milioane de lei, provenite din salarii, dividende și returnări de împrumuturi;
- un împrumut acordat în valoare de 910.000 de lei;
- împrumuturi contractate în valoare de 241.000 de lei și 35.000 de dolari, restituite în perioada 2019–2021;
- cadouri, servicii și alte avantaje evaluate la peste 300.000 de lei.
Anchetatorii susțin că aceste elemente nu ar fi fost menționate în declarațiile de avere depuse succesiv. Potrivit procurorilor, scopul ar fi fost ascunderea unor surse de venit și evitarea verificărilor de integritate. Un alt aspect investigat de DIICOT îl reprezintă existența unui împrumut declarat în documentele oficiale. Potrivit anchetatorilor, Laura Vicol ar fi declarat un împrumut acordat unui alt inculpat din dosar.
Valoarea inițială menționată ar fi fost:
- 150.000 de euro;
- 1.774.000 de lei.
Ulterior, suma ar fi fost modificată la 1.124.000 de lei. Procurorii susțin că, în baza acestui act juridic, ar fi fost încasată ulterior suma de aproximativ 1.595.000 de lei, prezentată drept restituire a împrumutului. Potrivit DIICOT, această operațiune ar fi avut rolul de a ascunde natura reală și proveniența fondurilor, despre care anchetatorii afirmă că ar fi provenit dintr-o presupusă infracțiune de delapidare.
Dosarul Nordis a devenit public în anul 2025, după ce DIICOT a început investigațiile privind activitatea grupului de firme implicat în dezvoltări imobiliare.
Ancheta vizează mai multe persoane și societăți comerciale, fiind investigate infracțiuni precum:
- constituirea unui grup infracțional organizat;
- delapidare cu consecințe deosebit de grave;
- spălare de bani;
- evaziune fiscală;
- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit procurorilor, mecanismul investigat ar fi presupus atragerea unor fonduri importante de la persoane interesate să cumpere apartamente în proiectele Nordis. Mai mulți clienți au declarat public că au plătit avansuri pentru apartamente care nu au fost livrate conform așteptărilor. În ceea ce privește acuzația de complicitate la înșelăciune, DIICOT susține că Laura Vicol ar fi sprijinit alte persoane cercetate în dosar în legătură cu încheierea unor promisiuni de vânzare și contracte privind apartamente de vacanță.
Procurorii afirmă că aceste operațiuni ar fi vizat imobile din ansamblurile rezidențiale dezvoltate de Nordis în:
- Mamaia;
- Sinaia.
Potrivit anchetatorilor, anumite imobile nu ar fi fost finalizate sau predate cumpărătorilor. Într-un caz menționat de procurori, o persoană vătămată ar fi suferit un prejudiciu de peste 122.000 de euro. La începutul anului 2025, DIICOT a anunțat primele măsuri importante în dosarul Nordis.
Printre persoanele vizate s-au aflat:
- Vladimir Ciorbă;
- Emanuel Poștoacă;
- Laura Vicol;
- alte persoane asociate grupului de firme.
Anchetatorii au susținut că ar fi fost colectate aproximativ 195 de milioane de euro de la clienți interesați de achiziția unor apartamente. Totodată, procurorii au indicat un presupus prejudiciu de peste 70 de milioane de euro. Sumele și acuzațiile fac parte din perspectiva anchetatorilor și urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare. În cadrul anchetei, procurorii au instituit sechestre asupra unor bunuri despre care au considerat că pot avea legătură cu activitatea investigată.
Printre acestea s-ar fi aflat:
- apartamente;
- terenuri;
- locuri de parcare;
- conturi;
- acțiuni deținute de persoane sau societăți implicate.
Ulterior, anumite măsuri asigurătorii au fost contestate în instanță. Într-o etapă a procedurii, Curtea de Apel București a ridicat anumite sechestre, iar ulterior procurorii au dispus noi măsuri asupra unor bunuri. Cazul aduce în atenție importanța declarațiilor de avere depuse de persoanele care ocupă funcții publice.
Declarațiile de avere reprezintă instrumente prin care autoritățile și publicul pot urmări:
- evoluția patrimoniului;
- sursele de venit;
- eventuale conflicte de interese;
- relații financiare relevante.
Legislația română prevede obligația demnitarilor și funcționarilor aflați în anumite poziții publice de a declara veniturile, bunurile și obligațiile financiare.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
