În județul Iași, două imagini aparent fără legătură conturează una dintre cele mai incomode teme ale administrației locale. Pe malul lacului Aroneanu, vila asociată președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, se apropie de finalizare. La câțiva kilometri distanță, Centrul Expozițional Moldova și complexul agroindustrial TransAgropolis, construite cu milioane de euro din fonduri publice și europene, rămân aproape nefolosite, degradate și fără o perspectivă clară.
Costel Alexe este în continuare prezentat oficial drept președinte al Consiliului Județean Iași, funcție din care răspunde politic și administrativ pentru gestionarea patrimoniului județului. Contrastul este puternic. Pe de o parte se află o investiție privată care a avansat vizibil începând din 2024. Pe de altă parte sunt două proiecte publice prezentate, la momentul lansării, drept motoare de dezvoltare pentru județ, dar care nu au reușit să producă activitate economică, venituri sau beneficii consistente pentru comunitate.
Potrivit informațiilor publicate de REPORTER DE IAȘI în materialul care stă la baza acestei analize, specialiști din piața imobiliară ar estima valoarea vilei din Aroneanu la cel puțin 250.000 de euro. Publicația susține că lucrările se află într-o etapă avansată și afirmă că i-a solicitat lui Costel Alexe explicații referitoare la sursa de finanțare, fără a primi un răspuns până la publicarea articolului. Estimarea imobiliară și întrebările privind finanțarea reprezintă afirmații și demersuri jurnalistice. În lipsa unei constatări oficiale, acestea nu echivalează cu o concluzie juridică privind proveniența banilor sau legalitatea investiției.
Aproape 14 milioane de euro investite în două proiecte care nu și-au atins obiectivele
Centrul Expozițional Moldova și TransAgropolis au costat împreună aproape 14 milioane de euro. Ambele au fost finanțate în proporții importante din fonduri europene și au fost construite pentru a susține dezvoltarea economică regională. Centrul Expozițional Moldova, amplasat în zona CUG, a fost început în 2008 și finalizat în decembrie 2010. Investiția s-a apropiat de 9 milioane de euro, dintre care aproximativ 5 milioane de euro ar fi provenit din fonduri europene nerambursabile. Proiectul a fost realizat de Consiliul Județean Iași în parteneriat cu Primăria Iași și trebuia să ofere spații pentru târguri, expoziții, conferințe și evenimente cu participare națională sau internațională.
Planurile de la început erau ambițioase. Centrul, cu aproape 10.000 de metri pătrați de suprafață utilă, era comparat cu Romexpo și trebuia să includă inclusiv un incubator de afaceri pentru firme aflate la început de drum. În realitate, activitatea a rămas mult sub nivelul promis. Conform datelor din materialul furnizat, clădirea a găzduit doar un număr redus de evenimente locale, iar în ultimii ani ar fi rămas fără activitate.
TransAgropolis Lețcani a pornit, la rândul său, de la o idee cu miză regională. Contractul de finanțare a fost semnat în 2012, iar lucrările au fost încheiate la finalul anului 2014. Bugetul total s-a apropiat de 5 milioane de euro, majoritatea banilor provenind din finanțări europene nerambursabile, printr-un proiect transfrontalier. Complexul trebuia să devină un centru agroindustrial pentru producători și procesatori din județul Iași, Republica Moldova și Ucraina. Infrastructura include celule frigorifice, spații de birouri, laboratoare, zone comerciale, un showroom și platforme exterioare pentru utilaje agricole.
Producătorii urmau să își depoziteze marfa, să o sorteze și să o vândă direct marilor comercianți, reducând dependența de intermediari. Proiectul putea să le ofere fermierilor acces la condiții mai bune de păstrare a produselor și o putere mai mare de negociere în relația cu lanțurile de magazine. Acest mecanism economic nu a devenit însă funcțional la scara anunțată. Spațiile au fost ocupate sporadic, iar complexul nu s-a transformat în bursa regională de legume și fructe promisă inițial. Astăzi, potrivit relatării jurnalistice, rampele și curtea sunt invadate de vegetație, clădirile sunt în mare parte goale, iar una dintre puținele activități constante rămâne asigurarea pazei.
Centrul Expozițional Moldova, depășit înainte de a fi folosit cu adevărat
Eșecul Centrului Expozițional Moldova nu poate fi explicat printr-un singur factor. Amplasarea la marginea orașului, accesibilitatea redusă, lipsa hotelurilor și a zonelor comerciale în imediata apropiere au diminuat atractivitatea obiectivului pentru organizatorii de evenimente. În paralel, calitatea unor lucrări și finisaje a fost pusă sub semnul întrebării după apariția infiltrațiilor, igrasiei și problemelor la instalații. Toate aceste deficiențe au redus posibilitatea organizării unor evenimente de anvergură și au afectat imaginea proiectului.
O clădire de asemenea dimensiuni are nevoie de întreținere permanentă, modernizare tehnică, promovare și un calendar stabil de evenimente. Fără acestea, costurile continuă să existe chiar și atunci când spațiul nu produce venituri. Paza, utilitățile minime, reparațiile și conservarea proprietății sunt plătite din bani publici, iar fiecare an de inactivitate mărește factura necesară pentru repunerea clădirii în circuit.
Mai există și problema uzurii morale. Industria evenimentelor s-a schimbat considerabil din 2010 până în prezent. Organizatorii caută spații flexibile, infrastructură digitală, conectivitate bună, zone modulare, servicii integrate și acces rapid la transport și cazare. Un centru care nu este actualizat periodic poate deveni necompetitiv chiar dacă structura sa de bază rămâne solidă. În consecință, relansarea obiectivului nu mai înseamnă doar identificarea unui chiriaș sau organizarea ocazională a unui târg.
Ar fi nevoie de o evaluare tehnică serioasă, de un model de afaceri realist și de investiții suplimentare care ar putea ajunge la milioane de euro. Înainte de orice nouă cheltuială, administrația ar trebui însă să explice de ce proiectul inițial nu a funcționat și cum va fi evitată repetarea acelorași greșeli.
Promisiuni repetate, fără un rezultat vizibil după șase ani
Costel Alexe a preluat conducerea Consiliului Județean Iași în 2020. La scurt timp după instalare, acesta a criticat public starea Centrului Expozițional Moldova și a descris proiectul drept un exemplu de lipsă de viziune și implicare. Mesajul transmis atunci sugera că noua administrație urma să găsească o soluție pentru valorificarea clădirii. Centrul putea deveni, potrivit declarațiilor din acea perioadă, un spațiu pentru evenimente, târguri internaționale, proiecte economice sau inițiative de inovare.
În 2022, după o vizită realizată împreună cu reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, președintele CJ Iași vorbea despre pregătirea unui proiect care să poată primi finanțare și să redea centrul comunității. Au fost vehiculate mai multe posibile destinații, de la târguri internaționale și proiecte de inovare până la transformarea spațiului într-un hub. La aproape șase ani de la începutul primului mandat, rezultatele concrete rămân însă greu de identificat. Nu a fost prezentată public o finanțare majoră care să schimbe fundamental situația clădirii, activitatea economică nu a fost relansată, iar degradarea ar fi continuat.
Aceeași lipsă de progres este reclamată și în cazul TransAgropolis. Deși județul Iași are un sector agricol important și se află în apropierea Republicii Moldova și Ucrainei, platforma nu a devenit un nod logistic regional. Echipamentele, depozitele și spațiile construite din fonduri europene nu sunt utilizate la capacitatea pentru care au fost proiectate. În loc să producă venituri și să ajute fermierii, obiectivul generează cheltuieli administrative și costuri de pază.
Opoziția cere schimbarea modelului de administrare
Reprezentanții partidelor de opoziție din Consiliul Județean critică modul în care au fost administrate cele două obiective. Cristian Stanciu, liderul consilierilor județeni PSD, a susținut că administrația a avut la dispoziție două clădiri funcționale, dar nu a reușit să le găsească un rol. În prezent, spune acesta, ar fi necesare investiții de milioane de euro pentru readucerea lor în circuit. Una dintre variantele discutate pentru Centrul Expozițional este transformarea lui într-un hub multicultural, în care să fie implicate instituțiile culturale subordonate Consiliului Județean. Acestea ar putea organiza expoziții, conferințe, spectacole și alte evenimente.
Ideea ar putea genera activitate, dar nu rezolvă automat problemele de acces, costurile de reabilitare și necesitatea unei administrări profesioniste. De asemenea, rămâne de demonstrat că instituțiile culturale ar dispune de bugetele și personalul necesare pentru a susține un calendar permanent de evenimente. Marius Ostaficiuc, consilier județean AUR, a pus accentul pe componenta economică. În opinia sa, simpla administrare formală a unor imobile nu este suficientă. Instituțiile publice trebuie să creeze activitate, locuri de muncă, investiții și venituri. În cazul TransAgropolis, o soluție ar putea fi implicarea directă a mediului de afaceri, a asociațiilor de producători și a operatorilor logistici, pe baza unui contract cu indicatori de performanță clari. Criticile opoziției trebuie privite și prin prisma competiției politice. Totuși, situația fizică și nivelul redus de utilizare a celor două proiecte ridică întrebări administrative legitime, indiferent de partidul care le formulează.
Vila din Aroneanu și proprietățile asociate familiei Alexe
În timp ce proiectele publice au rămas blocate, investițiile imobiliare asociate familiei Alexe au atras atenția presei locale. Vila de pe malul lacului Aroneanu ar fi fost începută în 2024, pe un teren de aproximativ 500 de metri pătrați dobândit de la administrația locală. Potrivit materialului furnizat, lucrările au avansat, iar imobilul se află aproape de finalizare. Publicația care a documentat cazul susține că pe aceeași stradă există proprietăți aparținând altor membri ai familiei Alexe. Materialul menționează, de asemenea, terenuri și investiții în zone precum Sculeni și Bârnova.
Unele informații privind terenul din Aroneanu, veniturile, datoriile și împrumuturile lui Costel Alexe au apărut și în analiza declarațiilor de avere realizată de presa locală în 2025. Potrivit acesteia, în ultima declarație publică disponibilă la acel moment erau menționate terenul de la Aroneanu, un apartament, un autoturism mai vechi, datorii și sume acordate sub formă de împrumut. ste date nu permit, singure, formularea unei concluzii despre legalitatea finanțării construcției. Ele justifică însă solicitarea de explicații publice, mai ales atunci când este vorba despre un ales care conduce una dintre cele mai importante instituții ale județului.
Transparența nu presupune doar respectarea formală a obligațiilor legale. Pentru un demnitar, clarificarea rapidă și documentată a întrebărilor legate de patrimoniu poate preveni suspiciunile și poate proteja încrederea publică. Un răspuns oficial ar putea lămuri valoarea investiției, sursele de finanțare, eventualele credite contractate și calendarul construcției. Refuzul sau întârzierea unui răspuns nu demonstrează existența unei ilegalități, dar poate alimenta percepția că anumite informații de interes public sunt evitate.
Miza reală: răspunderea pentru patrimoniul plătit de comunitate
Discuția nu ar trebui redusă la comparația dintre o vilă privată și două clădiri publice. Un proprietar are dreptul să investească în bunurile sale, în limitele legii. Problema de interes public este alta: ce rezultate a produs administrația județeană în gestionarea activelor construite din banii contribuabililor? Centrul Expozițional Moldova și TransAgropolis nu sunt simple clădiri goale. Ele reprezintă fonduri europene atrase, contribuții de la bugetele locale, ani de proiectare și oportunități economice ratate.
Fiecare an în care rămân nefolosite înseamnă degradare suplimentară, cheltuieli fără beneficii și o valoare publică tot mai mică. Pe termen lung, costul inacțiunii poate deveni mai mare decât suma necesară pentru întreținerea corespunzătoare a obiectivelor. Consiliul Județean Iași ar trebui să prezinte o situație tehnică actualizată pentru ambele proiecte, costurile de întreținere din ultimii ani, veniturile obținute, gradul de ocupare și un calendar realist de valorificare.
De asemenea, ar fi necesară publicarea studiilor și analizelor care fundamentează viitoarea destinație a clădirilor. Comunitatea trebuie să știe cât ar costa reabilitarea, ce venituri pot fi obținute și în câți ani ar putea fi recuperată o nouă investiție. Fără indicatori, termene și responsabilități precise, formulele generale despre „huburi”, „inovare” sau „redarea către comunitate” riscă să rămână simple promisiuni. După aproape șase ani de administrație, publicul are nevoie mai puțin de intenții și mai mult de rezultate verificabile.
Ce soluții ar putea salva TransAgropolis și Centrul Expozițional
Relansarea celor două obiective presupune mai mult decât reparații și schimbarea denumirii. Primul pas ar trebui să fie realizarea unui audit tehnic, juridic și financiar independent. Auditul ar trebui să stabilească starea clădirilor, valoarea echipamentelor care mai pot fi folosite, costurile de reabilitare și motivele pentru care proiectele nu au atras clienți. În cazul Centrului Expozițional Moldova, administrația trebuie să decidă dacă piața mai justifică păstrarea funcției inițiale. Dacă organizarea de târguri nu este viabilă, spațiul poate fi împărțit pentru activități culturale, educaționale, tehnologice sau comerciale.
Orice schimbare trebuie să pornească însă de la o analiză a cererii. Mutarea unor instituții în clădire doar pentru a crea impresia de activitate nu ar rezolva problema economică. Pentru TransAgropolis, implicarea fermierilor este esențială. Consiliul Județean ar trebui să discute direct cu asociațiile agricole, cooperativele, procesatorii, supermarketurile și operatorii de transport. Un centru logistic nu poate funcționa doar printr-o hotărâre administrativă. Are nevoie de volume constante de produse, contracte comerciale, personal specializat și o strategie de vânzare. Administrarea ar putea fi concesionată printr-o procedură transparentă unui operator cu experiență, cu obligația de a atinge indicatori anuali privind gradul de ocupare, numărul producătorilor deserviți, veniturile și locurile de muncă create.
Un test de credibilitate pentru administrația județeană
Situația celor două investiții este un test pentru actuala conducere a Consiliului Județean Iași. Instituția poate continua să gestioneze pasiv degradarea sau poate trata proiectele ca pe o urgență economică și administrativă. Pentru Centrul Expozițional, soluția trebuie să pornească de la cererea reală din piață, nu de la nostalgia planului inițial. Pentru TransAgropolis, cheia ar putea fi un parteneriat transparent cu producători, procesatori, retaileri și companii de logistică. În ambele cazuri, managementul profesionist, transparența contractelor și controlul public asupra performanței sunt esențiale.
În lipsa unui plan concret, contrastul va rămâne dificil de ignorat: o proprietate privată avansează într-un ritm vizibil, în timp ce două investiții publice de aproape 14 milioane de euro se uzează fără să își îndeplinească rolul. Iar întrebarea principală nu este cât valorează vila din Aroneanu, ci cât mai poate pierde județul Iași înainte ca administrația să transforme promisiunile în decizii și rezultate măsurabile.
Articol integral pe ReporterIs.ro
