Parlamentarii sunt considerați vocea cetățenilor în cea mai importantă instituție democratică a statului. Prin intervenții în plen, inițiative legislative, întrebări adresate Guvernului și dezbateri publice, aleșii ar trebui să transforme problemele societății în decizii politice. O analiză a activității actualului Legislativ arată însă că 31 de parlamentari nu au mai avut nicio intervenție în plen după momentul depunerii jurământului, în decembrie 2024. Au trecut 598 de zile în care acești aleși nu au mai luat cuvântul în sala de plen.
În orice democrație, Parlamentul reprezintă spațiul în care se confruntă idei, se formulează politici publice și se iau decizii care afectează milioane de cetățeni. Mandatul parlamentar nu presupune doar prezența într-o instituție, ci și asumarea unei responsabilități publice: aceea de a explica, de a argumenta și de a reprezenta interesele celor care au acordat votul.
Activitatea unui deputat sau senator nu se rezumă exclusiv la numărul de intervenții în plen. Un parlamentar poate avea un rol important și prin activitatea din comisii, prin negocieri legislative sau prin munca desfășurată în teritoriu. Totuși, tribuna Parlamentului rămâne unul dintre cele mai vizibile instrumente prin care un ales își exprimă poziția publică. În actualul mandat parlamentar, început în decembrie 2024, există 31 de aleși care au avut o singură intervenție oficială: discursul de depunere a jurământului. După acel moment solemn, care marchează începutul mandatului, aceștia nu au mai avut nicio luare de cuvânt în plen.
598 de zile fără intervenții parlamentare
Trei sesiuni parlamentare au trecut de la instalarea actualului Legislativ. În acest interval, parlamentarii au dezbătut proiecte importante privind economia, educația, sănătatea, administrația publică, fiscalitatea sau reformele asumate de România. În timp ce unii aleși au avut zeci sau sute de intervenții, au inițiat proiecte legislative și au participat activ la dezbaterile publice, alții au preferat o prezență discretă. Lista celor 31 de parlamentari care nu au mai vorbit în plen după depunerea jurământului este dominată de membri ai principalelor partide politice: PNL și PSD.
Partidul Național Liberal conduce această statistică. Din totalul celor 79 de parlamentari liberali, 12 aleși au avut doar discursul de la depunerea jurământului. Printre aceștia se află și nume cunoscute din politica românească. Un exemplu este Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației și fost rector universitar, care, deși are o experiență politică și administrativă importantă, nu a mai intervenit în plen după momentul instalării mandatului.
Lista parlamentarilor liberali care apar în această situație este completată de:
- Marilen Pirtea;
- Alexandru Andrei;
- Ștefan Stoica;
- Alexandru Popa;
- Adrian Mocanu;
- Ion Iordache;
- Cristian Buican;
- Mihai Culeafă;
- Ionuț Teslariu;
- Firuța Neacșu;
- Iosif Jianu.
O parte dintre aceștia au venit în Parlament după trasee politice diferite, inclusiv prin treceri din zona formațiunilor considerate suveraniste către partidele tradiționale.
PSD: foști lideri și parlamentari cu activitate redusă în plen
A doua formațiune reprezentată în această statistică este Partidul Social Democrat. Din cei 117 parlamentari PSD, 11 au avut o singură intervenție în plen, cea din momentul depunerii jurământului. Printre numele cele mai cunoscute se află Marian Neacșu, fost vicepremier și unul dintre politicienii cu influență în interiorul partidului. De asemenea, pe listă apare și Paul Stănescu, fost secretar general al PSD și unul dintre liderii importanți ai formațiunii în ultimii ani.
Alături de aceștia se regăsesc:
- Ion Samoilă;
- Irina Stoenica;
- Eliza Peța Ștefănescu;
- Laurențiu Neculăescu;
- Lucian Titus Morar;
- Marius Iancu;
- Răzvan Ciorta;
- Vasile Budacă;
- Marius Dunca.
Pentru unii dintre acești parlamentari, lipsa intervențiilor în plen nu este o situație singulară. Eliza Peța-Ștefănescu a avut și în mandatul anterior un număr redus de luări de cuvânt, iar Marius Iancu a avut doar două intervenții în patru ani de activitate parlamentară precedentă.
AUR: trei parlamentari fără intervenții după jurământ
Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune care s-a remarcat printr-o comunicare publică intensă și printr-o prezență puternică în spațiul online, are trei parlamentari care nu au mai luat cuvântul în plen după depunerea jurământului.
Este vorba despre:
- Titus Păunescu;
- Mihai Claudiu Gheorghe;
- Florin Cîrligea.
Cei trei fac parte dintr-un grup parlamentar format din 91 de aleși. Situația lor arată diferența dintre vizibilitatea politică din exteriorul Parlamentului și activitatea efectivă din interiorul instituției.
USR și cazul deputatului care a ales tăcerea
În cazul Uniunii Salvați România există un singur parlamentar inclus în această statistică. Deputatul Teodor Lazăr a avut o singură intervenție în plen, cea de la depunerea jurământului. Spre deosebire de alte formațiuni, numărul parlamentarilor USR aflați în această situație este redus.
George Becali, unul dintre parlamentarii discreți ai actualului mandat
Printre parlamentarii fără intervenții după jurământ se află și George Becali, un nume cunoscut publicului românesc de peste două decenii. Fost parlamentar PNL în trecut, Becali a revenit în Parlament pe listele AUR, însă ulterior a devenit neafiliat politic după ruptura de formațiunea care l-a propulsat. În actualul mandat, acesta nu a avut intervenții în plen după discursul de instalare.
În aceeași categorie se află și:
- Andrei Csillag, fost deputat POT;
- Ciprian Pintea, fost senator POT.
Un reprezentant al minorităților naționale, aceeași situație ca în mandatul anterior
Lista este completată de reprezentantul Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cîrstici. Acesta are o situație similară cu mandatul precedent, când, timp de patru ani, singura sa intervenție în plen a fost cea de la depunerea jurământului. Practic, într-o perioadă de peste cinci ani de activitate parlamentară, prezența sa la tribuna Parlamentului s-a rezumat la un singur moment oficial.
Numărul intervențiilor în plen nu reprezintă singurul criteriu prin care poate fi evaluată activitatea unui parlamentar. Există aleși care lucrează intens în comisii, negociază modificări legislative sau contribuie la proiecte fără o expunere publică permanentă. Cu toate acestea, lipsa totală a intervențiilor publice timp de aproape doi ani ridică întrebări despre modul în care unii parlamentari aleg să își exercite mandatul. Într-o perioadă în care cetățenii solicită mai multă transparență și apropiere din partea clasei politice, comunicarea publică devine o componentă esențială a reprezentării. Un parlamentar nu este ales doar pentru a ocupa un loc în legislativ, ci pentru a susține interesele comunității care l-a trimis acolo.
