Cu câteva zile înainte de debutul noului an universitar, zeci de studenți din marile centre universitare ale României – București, Craiova și Timișoara – au devenit victime ale unei escrocherii informatice ingenioase.
Apartamente reale, listate corect pe Airbnb, au fost replicate fraudulos pe platforme de anunțuri precum OLX, Imobiliare.ro sau Publi24, iar banii de chirie au fost redirecționați către conturi criptografice și o firmă fondată de Miron Panaitescu, personaj-cheie din dosarul Hexi Pharma.
Schema, sofisticată și dificil de depistat, este una dintre cele mai elaborate fraude online descoperite recent în România. Reporterii Snoop au documentat în exclusivitate firele rețelei care leagă furtul de identitate, frauda digitală și spălarea banilor prin criptomonede.
Modelul de fraudă urmează o structură repetitivă, dar ingenioasă:
-
Escrocul rezervă un apartament real pe Airbnb pentru 1-2 zile, obținând adresa și codul de la cutia poștală unde se află cheia.
-
Ulterior, postează anunțuri false cu același imobil pe site-uri de chirii, la prețuri sub media pieței.
-
Se prezintă drept proprietar, sub identități false (nume asiatice, numere de telefon din Cipru) și comunică doar prin WhatsApp, evitând orice contact direct.
-
Solicită copii de buletin pentru întocmirea contractului de închiriere, pretinzând că va înregistra documentul la ANAF.
-
Victimelor li se cere să plătească 500-800 de euro avans într-un cont indicat de escroc.
-
Apoi, escrocul le trimite un link fals de semnătură electronică, generat prin platforma Panda.doc, și un cod QR pentru „verificare la ANAF” – în realitate, un proces de verificare biometrică pentru deschiderea unui cont cripto în numele victimei.
-
După transferul banilor, escrocul dispare, lăsând chiriașii cu un contract fals și proprietarii reali în stare de șoc.
Pe 13 septembrie 2025, inginerul IT Călin-Ionuț Dumitrescu, 39 de ani, din București, primește un apel neașteptat de la Poliția din Craiova. Este informat că este suspect într-un dosar de înșelăciune imobiliară.
„Am crezut că e o glumă. Eu eram în concediu la Veneția. Dar am aflat că cineva se folosește de buletinul meu pentru a păcăli oameni în mai multe orașe”, spune el.
În următoarele zile, zeci de persoane îl contactează acuzându-l că le-a închiriat apartamente fictive. Toate aveau copii ale buletinului său și contracte semnate electronic cu numele lui.
„Am devenit fără voia mea un escroc imaginar. Am făcut plângeri la Poliție, dar nimeni nu mi-a oferit sprijin real”, mărturisește Dumitrescu.
Pe numele său există deja trei plângeri penale la Craiova, trei la București și trei la Timișoara – toate pentru fapte comise de persoane necunoscute care i-au furat identitatea.
În Drumul Taberei, proprietarul unui apartament, Cristi, descoperă că locuința sa este listată pe OLX la un preț derizoriu. „Am fost contactat de o femeie care mi-a spus că apartamentul meu apare pe mai multe site-uri de închirieri. Când am verificat camerele video, am văzut că în două zile avuseseră loc șapte vizionări”, spune el.
Escrocul, sub identitatea „Meer Shah”, rezervase apartamentul pentru o noapte prin Airbnb, obținând toate detaliile de check-in. Cu aceste informații, a organizat vizionări fictive și a încasat chirii în avans de la mai mulți tineri.
Unul dintre aceștia, Matei, a pierdut 800 de euro. „Părea serios, avea răspunsuri la tot. Mi-a spus că va înregistra contractul la ANAF, că are loc de parcare și că îmi oferă chiar dovadă de flotant. Totul părea legal”, povestește tânărul.
Contractul primit era complet fals – iar contul în care a virat banii era un cont cripto din Estonia, deschis în numele propriu, pentru a masca urmele reale ale banilor.
Elementul central al escrocheriei îl reprezintă platformele de schimb de criptomonede (exchange), unde victimele sunt manipulate să-și creeze conturi prin verificări faciale și scanarea buletinului.
După ce depun banii, aceștia sunt convertiți în cripto și retrași imediat în portofele digitale anonime. De acolo, devin imposibil de urmărit.
Un tânăr din Timișoara, Nicholas, a evitat în ultimul moment frauda, realizând că escrocul îi deschisese un cont pe o platformă numită Bull Bitcoin, folosindu-i datele biometrice.
„M-a amenințat că îmi bagă 20.000 de euro în cont și că nu scap. Am reclamat la platformă și mi-au blocat contul”, spune Nicholas.
Cea mai interesantă descoperire a investigației Snoop este faptul că o parte din bani nu au mers în criptomonede, ci în contul unei firme din România: Ewiger Exitus SRL din Târgoviște.
Un student, Cristi Enescu, care nu a reușit să facă plata prin cod QR, a primit un cont bancar românesc. Titularul: Ewiger Exitus SRL.
A transferat 3.000 de lei, pierduți definitiv.
Firma, cu un profit de peste 2 milioane de lei în 2024, a fost fondată de Miron Panaitescu, fostul administrator din grupul Hexi Pharma, implicat în fraude financiare și furt informatic încă din anii ’90.
Miron Victor Panaitescu, 52 de ani, este un nume vechi în lumea fraudelor digitale din România. În 2003, a fost condamnat definitiv la 11 ani de închisoare pentru furt informatic și transfer ilegal de acțiuni, cauzând pagube de peste 100 de miliarde de lei vechi.
Ulterior, a fost implicat în scandalul Hexi Pharma, fiind considerat creierul financiar al rețelei care a diluat dezinfectanți medicali. În 2023, a primit o condamnare de 5 ani și o lună de închisoare pentru evaziune fiscală, însă în 2025 procesul a fost închis prin prescriere.
Ewiger Exitus, compania fondată de el în 2019, a fost transferată pe numele Loredanei Ion, o tânără de 23 de ani din Săbăreni, județul Giurgiu, cu venituri modeste.
Contactată de jurnaliști, Loredana a negat orice legătură, dar ulterior a recunoscut că îl cunoaște pe Panaitescu și că „au lucrat împreună”.
Reporterii au reușit să-l contacteze pe Panaitescu, care a negat orice implicare:
„Nu am nicio legătură cu firma. Eu nu cred în criptomonede. În spatele unui dolar adevărat e un dolar curat. În spatele criptomonedelor e doar un ciorap murdar”, a declarat ironic fostul „hacker briliant”.
Escrocheria este încă activă. În fiecare săptămână apar noi conturi de WhatsApp, noi identități furate și noi victime. Toate au un numitor comun:
-
închirieri fictive pe baza datelor de pe Airbnb;
-
conturi bancare deschise cu acte falsificate;
-
direcționarea sumelor către conturi criptografice sau firme-paravan.
Poliția din București, Craiova și Timișoara a confirmat deschiderea mai multor dosare de înșelăciune și furt de identitate, dar niciuna dintre plângeri nu a fost soluționată până la data publicării acestui material.
Frauda de pe Airbnb nu este doar o simplă escrocherie imobiliară. Este un ecosistem criminal modern, care îmbină:
-
furtul de date personale;
-
exploatarea platformelor legitime (Airbnb, PandaDoc, OLX);
-
tehnologia blockchain ca mijloc de spălare a banilor;
-
și companii paravan care funcționează aparent legal.
În spatele tuturor acestor operațiuni se profilează figuri vechi din lumea fraudelor financiare românești, precum Miron Panaitescu, reciclat din scandalul Hexi Pharma în economia digitală.
România se confruntă, astfel, cu un nou tip de criminalitate – una în care infractorii nu mai au nevoie de arme, ci doar de o conexiune Wi-Fi și câteva identități furate.