Într-o perioadă marcată de crize economice și financiare, România se află într-o situație economică delicată, iar deciziile politice luate de autoritățile române au condus la un deficit bugetar care pune în pericol viitorul financiar al țării.
În exclusivitate, Europa Liberă publică documentele „strict confidențiale” care demonstrează că cei mai importanți oameni din statul român – fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă – au fost avertizați despre riscurile unui dezastru economic din august 2024.
Avertismentele au fost ignorate, iar în loc să se ia măsuri de urgență pentru limitarea cheltuielilor, decidenții au preferat să amâne soluțiile. Aceste documente arată cu claritate că, în ciuda avertismentelor, țara riscă să intre în incapacitate de plată, iar măsurile pe care actualul guvern le propune acum sunt deja un răspuns tardiv.
Pe 31 octombrie 2024, Ministerul Finanțelor a trimis un document „strict confidențial” către Președinția României, Guvern și Senat. Semnat de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, și de alți oficiali de rang înalt, documentul avertiza despre riscurile majore la care era expusă țara din cauza unui deficit bugetar extrem. În acest document se preciza clar că, fără măsuri urgente, România risca să depășească ținta de deficit bugetar și să ajungă într-o situație financiară insuportabilă.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale trimise între august și decembrie 2024, toate având eticheta „strict confidențial”, care conțin avertismente clare referitoare la riscurile economice imediate. Printre documentele obținute se numără și notificările adresate lui Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, care subliniau faptul că România se afla într-o situație financiară gravă.
Documentele au avertizat în mod clar că deficitul bugetar depășise deja 8% din PIB, iar, dacă nu se luau măsuri rapide, deficitul ar fi putut atinge până la 14% din PIB în anul 2025. Aceste avertismente au fost ignorate, iar deciziile politice au dus la o escaladare a problemei.
În ciuda avertismentelor din partea Ministerului Finanțelor, guvernul condus de Marcel Ciolacu a continuat să implementeze politici de cheltuieli publice care au dus la creșterea deficitului. Investițiile publice și creșterile salariale pentru diverse categorii de angajați au fost justificate prin necesitatea de a stimula economia, dar au avut un impact direct asupra deficitului bugetar.
Astfel, România a ajuns să încheie anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar cheltuielile din ultima săptămână a anului 2024, de aproape 8 miliarde de lei, au fost făcute în mare parte pentru susținerea campaniilor electorale și a cheltuielilor politice, ceea ce a amplificat și mai mult problema.
În luna decembrie 2024, guvernul Ciolacu a adoptat măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar, însă acestea au fost insuficiente. Deși au fost impuse tăieri de cheltuieli publice de peste 120 de miliarde de lei, acestea nu au fost suficiente pentru a atinge ținta de deficit și a preveni o criză financiară mai amplă.
Pe 20 decembrie 2024, Ministerul de Finanțe a transmis o nouă scrisoare către Președinție și Guvern, avertizând despre necesitatea implementării unor măsuri urgente pentru reducerea deficitului, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor publice și restrângerea numărului de posturi la stat. Aceste măsuri au fost adoptate, dar, în ciuda acestora, deficitul a continuat să crească.
Marcel Ciolacu și guvernul său au continuat să susțină că măsurile de austeritate sunt necesare, dar și că reforma fiscală este esențială pentru echilibrarea bugetului. Reformele fiscale incluzând creșterea TVA-ului și impozitarea suplimentară a anumitor categorii de venituri, au fost justificate de autorități ca fiind o necesitate pentru reducerea deficitului și pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.
În ciuda acestor măsuri, situația rămâne incertă, iar ratingurile economice ale României au fost deja afectate, iar agențiile internaționale de rating au retrogradat țara la „junk” status, ceea ce înseamnă că investitorii pot percepe România ca fiind o destinație mai riscantă pentru investiții.
În ciuda crizei iminente și a măsurilor de austeritate impuse, Marcel Ciolacu și alți oficiali ai guvernului susțin că frica de „junk” status este doar o panică indusă de cei care vor să creeze haos în societate. Premierul a afirmat că măsurile de austeritate vor avea un impact minim asupra economiei și că România poate ieși din această criză cu un deficit mai mic.
„Aud tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Nu este adevărat, România nu se află în colaps economic”, a declarat Ciolacu, încercând să liniștească populația.
Cu toate acestea, problema rămâne serioasă, iar România se află într-o situație delicată, cu datorii mari și un deficit în continuă creștere. Măsurile de austeritate nu sunt o soluție completă, iar economiștii avertizează că România riscă să plătească un preț mult mai mare în viitor din cauza acțiunilor întârziate și a politicii economice ineficiente.
Deși oficialii români au fost avertizați de criza iminentă încă din 2024, măsurile luate pentru a preveni un colaps economic au fost insuficiente și implementate prea târziu. România se află într-un deficit bugetar major, iar economiștii avertizează că măsurile de austeritate nu vor fi suficiente pentru a evita o criză economică mai profundă. Viitorul financiar al țării depinde de măsurile care vor fi luate în următoarele luni și de capacitatea autorităților de a implementa reforme economice eficiente și susținute pe termen lung.
Articol integral pe romania.europalibera.org
