Miercuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat ca guvernele Poloniei și Letoniei să intervină pentru a-i ajuta pe migranții aflați în taberele din apropierea frontierei cu Belarus. Presiunile s-au adâncit mai ales după ce a fost montată sârmă ghimpată la granița cu Belarusul.
Soarta migranților s-a intersectat cu un conflict mai amplu între Uniunea Europeană și Belarus, iar organizații precum Fundația poloneză de caritate pentru refugiați Ocalenie, sunt din ce în ce mai îngrijorate pentru bunăstarea lor.
Cu ajutorul unui translator și al unui megafon de la distanță, organizația a discutat cu un grup de 32 de migranți de pe partea belarusă a frontierei poloneze. Potrivit raportului, 25 dintre ei erau bolnavi miercuri, 12 dintre ei fiind extrem de bolnavi. Potrivit acesteia, nu au avut apă de băut și nu au avut ce să mănânce de marți.
„Doamna Gul, în vârstă de 52 de ani, va muri în curând în fața celor cinci copii ai săi. Este nevoie de salvare ACUM”, a transmis pe Twitter organizația.
Potrivit organizației Ocalenie, femeia era din Afganistan și avea doi băieți și trei fiice, dintre care cea mai tânără avea 15 ani. Acesta a refuzat să dezvăluie orice alte informații despre ea, dar a precizat că ceilalți migranți erau toți din Afganistan. În plus, potrivit postului de știri BNS, 41 de cetățeni irakieni sunt blocați la frontiera dintre Letonia și Belarus.
Polonia, Lituania și Letonia, toate țări membre ale UE, au raportat creșteri semnificative ale numărului de migranți care încearcă să ajungă la granițele lor din Afganistan și Irak.
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, este acuzat de Uniunea Europeană că a organizat sosirea a mii de refugiați la granițele țării ca represalii pentru sancțiunile impuse fostei republici sovietice.
Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Polonia a declarat săptămâna aceasta că a solicitat instanței să pună în aplicare restricția temporară. Instanța a precizat că a solicitat „ca autoritățile poloneze și letone să le ofere tuturor solicitanților hrană, apă, îmbrăcăminte, asistență medicală adecvată și, dacă este posibil, adăpost temporar„.
Un reprezentant al ministerului leton de externe a declarat că țara se va conforma solicitării instanței.
„Letonia respectă pe deplin măsurile interimare indicate de Curte și va continua să furnizeze hrană, apă și ajutor medical din motive umanitare persoanelor aflate în pericol. Trebuie remarcat faptul că măsurile menționate mai sus includ activități pe care Letonia le-a desfășurat deja”, a transmis Janis Bekeris pentru Reuters într-un SMS.
Un purtător de cuvânt al guvernului polonez nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta verdictul. Instanța a stabilit că măsura „nu trebuie înțeleasă ca o obligație ca Polonia sau Letonia să îi lase pe reclamanți să intre pe teritoriile lor”.
Polonia, care a declarat săptămâna aceasta că va construi un gard de-a lungul graniței și va dubla numărul de trupe staționate acolo pentru a opri afluxul de refugiați, a acuzat Belarusul pentru refugiați.
Miercuri, premierul Mateusz Morawiecki a dezvăluit că Minskul a refuzat un convoi de bunuri umanitare pe care Polonia l-a furnizat. Autoritățile belaruse, potrivit ministrului său adjunct de externe, distribuie apă, alimente și țigări migranților.
Oficialii belaruși nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la asistența pe care au oferit-o.
