Comisia pentru cultură a Parlamentului European vrea ca toate societățile de mass-media să-și dezvăluie proprietarii și sursele de finanțare, chiar dacă acestea provin din afara UE.
Într-o mișcare menită să întărească transparența în sfera mediatică, Comisia pentru cultură a Parlamentului European a anunțat joi că susține ca viitoarea Lege privind Libertatea Presei să oblige toate societățile din mass-media să publice identitatea proprietarilor lor, precum și sursa publicității instituționale și a altor forme de susținere publică.
Comisia și-a definitivat poziția de negociere pentru viitorul Regulament European privind Libertatea Presei. Cu excepția cazului în care plenul Parlamentului European respinge propunerea într-un vot programat pentru octombrie, comisia este pregătită să negocieze legislația cu statele membre. Aceasta vine în contextul în care Consiliul UE a ajuns deja la un consens asupra unei baze de negociere înainte de vacanța de vară.
Potrivit propunerilor, toate autoritățile publice ar trebui să publice anual informații detaliate despre investițiile în publicitate, fie că este vorba de presă sau de platforme online. Mai mult, valoarea publicității instituționale pentru o anumită societate media sau platformă online nu va putea depăși 15% din bugetul total alocat în acest scop de către entitatea respectivă.
Noul set de norme vizează, de asemenea, protejarea dreptului jurnaliștilor de a-și păstra sursele confidențiale și, teoretic, îi pune la adăpost de spionaj. Cu toate acestea, la cererea Franței, statele membre UE au inclus o excepție care permite supravegherea jurnaliștilor în numele „siguranței naționale”.
Comisia a exprimat și susținerea pentru stabilirea bugetelor multianuale pentru mass-media publică, ca o modalitate de a preveni folosirea bugetelor ca monedă de schimb în negocierile anuale și de a reduce incertitudinea în operațiunile acestor entități.
Această inițiativă legislativă poate reprezenta un pas major spre un mediu media european mai transparent și mai responsabil. Cu toate acestea, ea ar putea ridica, de asemenea, întrebări importante despre echilibrul între transparență, libertatea presei și siguranța națională.
