Călin Georgescu, cunoscut în prezent pentru criticile aduse „rețelei Soros” și ONG-urilor internaționale, are o istorie interesantă în domeniul organizațiilor non-guvernamentale, în care a fost implicat timp de două decenii. Georgescu a condus organizații precum Tineretul Ecologist din România și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, ONG-uri care au beneficiat în principal de fonduri externe, inclusiv de la USAID și de la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă.

În anii ’90, România a început să primească sprijin substanțial pentru rezolvarea problemelor de mediu, iar Georgescu a fost un jucător principal în atragerea și gestionarea acestor fonduri. Tineretul Ecologist din România (TER), organizația pe care a condus-o, a primit fonduri de la Uniunea Europeană prin programul PHARE pentru susținerea educației ecologiste și a activităților de protecția mediului. De asemenea, TER a colaborat cu Fundația Soros, într-un parteneriat care a contribuit la promovarea educației ecologice în liceele din Oradea.

Georgescu a fost, de asemenea, implicat în mai multe proiecte internaționale cu sprijin financiar din partea guvernelor occidentale, cum ar fi guvernul britanic și cel canadian, pentru dezvoltarea unor strategii de protecție a mediului în România. A devenit un actor important pe scena ONG-urilor din România, având acces la fonduri internaționale, mai ales prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Însă în ciuda acestor realizări, Georgescu a fost implicat într-un scandal legat de fondurile USAID, care au fost gestionate prin Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (CNDD). În 2003, a fost acuzat de angajați ai USAID că ar fi gestionat discreționar fondurile și ar fi favorizat primarii PSD, iar acest scandal a avut ecouri în presă. Deși a primit fonduri nerambursabile semnificative de la USAID, Georgescu a fost acuzat de „extorcarea de fonduri” și de lipsa transparenței în utilizarea acestora.

În ciuda acestor controverse, cariera lui Georgescu nu a avut de suferit semnificativ. După scandalul din 2003, a continuat să ocupe funcții importante, inclusiv în Ministerul Afacerilor Externe, iar în 2010 a fost considerat un potențial premier al României. Ulterior, a părăsit România și s-a stabilit în Austria, iar la întoarcerea sa a continuat să fie activ în viața publică și politică din România.

Astăzi, Georgescu critică vehement ONG-urile și organizațiile internaționale cu care a colaborat în trecut, afirmând că acestea au avut un impact negativ asupra țării și că va eradica „rețeaua Soros” dacă va ajunge în funcția de președinte. În ciuda acestor declarații, biografia sa ca lider al unor organizații finanțate de USAID și Fundația Soros rămâne un capitol important al activității sale, iar contradicțiile dintre discursul său de astăzi și trecutul său sunt evidente.

Articol intergal pe Recorder

Articol integral pe Buletin de București

Un raport al Curții de Conturi al României scoate la iveală o serie de nereguli majore la Primăria Sectorului 5, inclusiv plăți ilegale de salarii, achiziții publice dubioase și dispariția unor fonduri europene nerambursabile. Auditul se referă la perioada 2023, când primăria era condusă de Cristian Popescu Piedone, actual președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Raportul arată că primăria a înregistrat salarii ilegale pentru unii angajați, care depășeau chiar salariul viceprimarului, care este de aproximativ 16.000 de lei lunar. În total, primăria a acordat ilegal peste un milion de lei în salarii mărite pentru personalul său.

De asemenea, au fost găsite nereguli în gestionarea banilor publici. Curtea de Conturi semnalează că Primăria Sectorului 5 a ascuns peste 5 milioane de lei proveniți din taxele plătite de cetățeni pentru întreținerea spațiilor publice. Aceste fonduri ar fi fost colectate de două companii subordonate primăriei, dar nu au fost raportate corespunzător.

În plus, aproape 7 milioane de lei, bani strânși de asociațiile de proprietari pentru reabilitarea termică a imobilelor, nu se regăsesc în evidențele contabile ale primăriei, deși aceștia ar fi trebuit să fie utilizați pentru cofinanțarea proiectelor de reabilitare.

Raportul relevă și faptul că primăria a împărțit contractele de achiziție publică în părți mai mici pentru a evita procedura de licitație publică, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a legii. De asemenea, autoritățile au folosit o platformă necorespunzătoare pentru achizițiile publice, ceea ce a dus la atribuirea unor contracte fără respectarea principiilor de transparență și concurență.

Un alt punct major al auditului îl constituie achizițiile de software scumpe, dar nefolosite. Primăria a plătit sume mari pentru licențe de software pentru gestionarea resurselor bugetare, însă doar jumătate dintre instituțiile subordonate primăriei au utilizat aceste softuri.

Un alt aspect alarmant este pierderea a peste 1,5 milioane de lei din fonduri europene nerambursabile. Primăria Sectorului 5 a fost nevoită să restituie întreaga finanțare europeană destinată proiectului „FII C.O.O.L- Fii Competitiv-Organizat-Orientat-Lucrativ”, după ce nu a putut justifica cheltuielile făcute în cadrul proiectului. În plus, se relevă că angajații au continuat să primească salarii din aceste fonduri și în 2023, chiar și după încheierea proiectului.

Curtea de Conturi atrage atenția și asupra faptului că Primăria Sectorului 5 nu a identificat riscurile de fraudă, deși gestionează fluxuri importante de numerar. De asemenea, se semnalează cazuri de conflicte de interese, inclusiv angajarea unor membri ai familiei și a unor persoane aflate în incompatibilitate, ceea ce contravine legislației în vigoare.

În 2024, autoritățile au constatat un conflict de interese în cazul primarului Cristian Piedone, care și-a angajat propriul ginere într-o funcție cheie, iar în 2021, jurnalistii au descoperit că Piedone a pus rudele și apropiații să ocupe funcții importante în administrație.

Raportul Curții de Conturi recomandă primăriei să ia măsuri urgente pentru a remedia aceste nereguli și pentru a se conforma legislației privind achizițiile publice, gestionarea fondurilor și identificarea riscurilor de fraudă. În caz contrar, autoritățile locale riscă sancțiuni severe, inclusiv posibile condamnări la închisoare sau amenzi.

Neregulile grave descoperite în cadrul auditului Curții de Conturi pun în lumină problemele de transparență și de gestionare a fondurilor publice în Primăria Sectorului 5. În ciuda acestor descoperiri, autoritățile locale nu au oferit răspunsuri oficiale cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația. Aceste probleme ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate fondurile publice și la responsabilitatea celor implicați în gestionarea acestora.

Articol integral pe Context

Bogdan Damian, un liberal din sectorul 3 al Bucureștiului, a stârnit controverse majore după ce a fost descoperit că încasează simultan două salarii de la instituții publice, încălcând flagrant prevederile Codului Muncii.

Damian ocupă, în paralel, funcția de director adjunct la Administrația Străzilor București (ASB) și pe cea de director de cabinet la Societatea de Transport București (STB), ambele funcții fiind remunerate cu salarii considerabile.

Conform unui raport recent, Bogdan Damian este angajat cu normă întreagă la ASB, având un salariu lunar de aproximativ 2.500 euro. Funcția sa presupune un program de muncă de opt ore pe zi, între orele 08:00 și 16:00. Însă, în paralel, Damian ocupă și funcția de director de cabinet la STB, un post cu jumătate de normă, care presupune lucrul zilnic între orele 11:00 și 15:00, adică exact în timpul programului său de la ASB. Acest tip de cumul de funcții este interzis de Codul Muncii, care stipulează că un angajat nu poate lucra simultan pentru mai mulți angajatori în aceleași intervale de timp.

Damian este un apropiat al deputatului PNL Andrei Baciu, care este considerat protectorul său în partid. De-a lungul carierei sale, Damian a ocupat mai multe funcții publice, majoritatea obținute cu ajutorul PNL. A fost consilier al fostului premier Florin Cîțu și a lucrat în diverse instituții publice, beneficiind de funcții bine remunerate, cum ar fi membru în Consiliul de Administrație al STB.

În 2022, Damian a înregistrat venituri substanțiale din multiple surse: Societatea de Transport București, Banca Națională a României, Secretariatul General al Guvernului și alte entități publice. Acesta a primit, în total, aproximativ 20.000 de euro anual, un venit semnificativ având în vedere numărul de funcții ocupate.

Pe lângă încălcarea Codului Muncii, Bogdan Damian a recunoscut că lucrează simultan la ASB și STB, dar susține că nu există nimic ilegal în acest cumul de funcții. Într-o declarație pentru DeFapt.ro, Damian a explicat că programul său de la STB este flexibil și că nu există o interdicție legală în privința activităților sale. Totuși, funcția de director de cabinet la STB este una de conducere, iar conform Codului Muncii, aceasta nu poate fi ocupată cu jumătate de normă.

De asemenea, Damian a menționat că, deși lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână, respectiv 60 de ore (12 ore pe zi între ASB și STB), el consideră că nu încalcă legea, susținând că nu este impusă o limită de ore pentru funcția de consilier juridic.

În ciuda acestor nereguli, nici directorul ASB, Marian Aurelian Bârgău, nici directorul STB, Daniel Istrate, nu au luat măsuri disciplinare față de Damian. Conform celor spuse de Bârgău, acesta nu a fost sancționat pentru nerespectarea programului de muncă, iar Damian continuă să ocupe simultan cele două funcții. De asemenea, Sebastian Burduja, șeful PNL București, nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor despre aceste ilegalități.

Cazul lui Bogdan Damian evidențiază problemele de transparență și respectarea legii în administrația publică din România. Cu sprijinul PNL, Damian a reușit să obțină multiple funcții în instituții publice, dar modul în care își gestionează programul de muncă și salariile ridică întrebări legale și etice. În lipsa unor măsuri din partea autorităților, acest caz ar putea alimenta percepția că sistemul public din România este vulnerabil la conflicte de interese și abuzuri de putere.

Sursă: Defapt

Sursă: Buletin de București

Un document intern, marcat „confidențial” și semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, acuză patru miniștri din guvernul României de eșecuri majore în implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Potrivit acestuia, miniștrii Florin Barbu, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt responsabili pentru „cele mai mari catastrofe” în cadrul acestui program.

În documentul respectiv, Boloș subliniază dificultățile întâmpinate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Conform notelor, Ministerul Agriculturii, condus de Florin Barbu, nu a înregistrat niciun progres în implementarea proiectelor din cadrul PNRR, fiind considerat cel mai mare dezastru. Barbu, un apropiat al grupării politice condusă de Paul Stănescu, a fost criticat pentru lipsa de rezultate în sectorul agricol, sector esențial în PNRR.

De asemenea, Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, a înregistrat o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerele Mediului și Sănătății sunt departe de țintele propuse, cu progrese de doar 6,99% și 11,64%, respectiv. Aceste întârzieri majore ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile.

Documentul critică și administrația publică din România, menționând că una dintre principalele bariere în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Ministerele și autoritățile locale se confruntă cu un deficit de personal specializat și cu birocrație excesivă. În ciuda prevederilor legale care impun termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, aceste termene sunt frecvent încălcate, iar procesul de aprobare a cererilor întârzie luni de zile.

Mai mult, multe dintre proiectele din cadrul PNRR sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer de fonduri. Aceasta a dus la un deficit constant de numerar pentru beneficiarii privați și cei parțial finanțați de la bugetul de stat, ceea ce îngreunează derularea lucrărilor.

Documentul se încheie cu un avertisment serios: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei”.

Boloș solicită Guvernului să adopte măsuri urgente pentru simplificarea procedurilor administrative, creșterea transparenței și alocarea eficientă a resurselor pentru a preveni un eșec de proporții în gestionarea PNRR, care este considerat cel mai important program de finanțare externă al României.

Acest document intern scoate la lumină dificultățile majore în implementarea PNRR, având drept responsabili miniștri care, potrivit sursei, nu au reușit să asigure progresul proiectelor strategice. În fața acestor provocări administrative și financiare, România riscă nu doar să piardă fonduri europene esențiale, dar și să pună în pericol implementarea unor reforme fundamentale pentru dezvoltarea țării.

Foto: Inquam/George Calin

Sursă: Defapt

În pregătirea alegerilor prezidențiale din 2025, Călin Georgescu, candidatul independent, a reușit să adune în jurul său o gamă variată de susținători din nord-estul României, o regiune în care ideologiile extreme și susținerea unor poziții anti-establishment sunt foarte prezente.

Printre aceștia se numără membri ai unor clanuri interlope, infractori de drept comun, simpatizanți legionari, dar și persoane cu viziuni radicale, cum ar fi intelectuali anti-vacciniști și conspiraționiști. Aceste grupuri nu doar că sprijină candidatura lui Georgescu, dar participă activ la manifestații și strângerea de semnături pentru susținerea acestuia.

Printre susținătorii celor mai activi se numără membrii Clanului Corduneanu, un grup cunoscut în Iași și în întreaga regiune pentru legăturile cu activități ilicite. Petronel Corduneanu, un lider al clanului, și partenera sa, Alina Elena Filip, au fost implicați în mai multe dosare penale, inclusiv acuzații de șantaj și influențarea declarațiilor. În ciuda trecutului lor, cei doi sunt susținători vocali ai lui Călin Georgescu și au participat la numeroase proteste și manifestații organizate în favoarea acestuia.

Într-o postare recentă pe Facebook, Alina Elena Filip a anunțat organizarea unui autobuz pentru a transporta susținătorii la o manifestație la București, subliniind astfel rolul său activ în campania lui Georgescu. Filip a fost, de asemenea, implicată în diverse acțiuni de strângere de semnături pentru candidatura acestuia.

Un alt susținător important al lui Georgescu este Pavel Pântea, cunoscut pentru pozițiile sale radicale și anti-vacciniste. Pântea a fost condamnat pentru șantaj și înșelăciune și a devenit o figură controversată în spațiul public, având apariții frecvente la televiziuni unde susține teorii ale conspirației legate de pandemia de COVID-19. De asemenea, a fost membru al AUR, dar a părăsit partidul din cauza unor dispute interne. Pântea continuă să sprijine manifestările suveraniste și să participe la proteste, iar în prezent își dedică mult timp campaniei pentru Georgescu.

Un alt susținător al lui Călin Georgescu din Iași este Mihai Roscolodicu, care a fost fotografiat în diverse ocazii cu ambasadorii Rusiei la București. Roscolodicu a participat la evenimente organizate de Ambasada Rusiei și a fost o figură activă în distribuirea de mesaje pro-Rusia. De asemenea, acesta susține adunarea de semnături pentru Georgescu și participă la organizarea de proteste în sprijinul candidatului. Legăturile sale cu Rusia și susținerea pentru pozițiile politice și economice ale acestei țări sunt o trăsătură definitorie a susținerii sale.

Un alt susținător important al lui Călin Georgescu este Răzvan Constantinescu, un medic cunoscut pentru pozițiile sale radicale, anti-globaliste și anti-vacciniste. De-a lungul pandemiei, Constantinescu a devenit o figură proeminentă în rândul celor care resping măsurile impuse de autorități, iar în prezent susține cu tărie candidatura lui Georgescu. Acesta a acordat mai multe interviuri pentru televiziunea rusă de stat Russia Today, promovând viziuni radicale și conspiraționiste despre COVID-19 și despre politica internațională.

Alți susținători ai lui Călin Georgescu provin din rândul unor intelectuali și politicieni cu viziuni extreme. De exemplu, avocata Iulia Medeleanu, fost consilier al senatoarei Diana Șoșoacă, este o susținătoare activă a pozițiilor suveraniste și anti-vacciniste. Medeleanu a fost implicată în acțiuni de promovare a teoriilor conspiraționiste și a fost cercetată pentru evaziune fiscală. Alte figuri politice care susțin candidatura lui Georgescu sunt Mihai Crăciun, consilier local AUR din Suceava, și Gabriel Apreutesei, fost candidat la primăria unei comune din Iași, care susține ferm pozițiile anti-globaliste și suveraniste.

Susținătorii lui Călin Georgescu din nord-estul României reprezintă o combinație diversă de persoane, de la membri ai unor grupuri interlope și infractori, până la susținători ai ideologiilor extremiste, anti-vacciniste și conspiraționiste. Această rețea de susținători, care se opune atât Uniunii Europene, cât și NATO, susține cu tărie candidatura lui Georgescu și participă activ la organizarea de proteste și strângerea de semnături. Deși legăturile acestor susținători cu ideologii radicale ridică semne de întrebare, aceștia formează o parte importantă a campaniei pentru prezidențialele din 2025.

Articol integral pe G4Media