Acasă Blog Pagina 109

Afacerea Aquapark (II): „Ape tulburi” la Complexul Acvatic Pantelimon: O firmă din spatele SRL-ului care a primit concesiunea a încasat peste 11 milioane de euro de la o companie controlată de Robert Negoiță

Redacția Normedia
-
0
Afacerea Aquapark (II): „Ape tulburi” la Complexul Acvatic Pantelimon: O firmă din spatele SRL-ului care a primit concesiunea a încasat peste 11 milioane de euro de la o companie controlată de Robert Negoiță

În spatele uneia dintre cele mai mari investiții publice din Capitală, Complexul Acvatic Pantelimon, se ascunde o poveste de afaceri controversată. Buletin de București a obținut și analizat aproape 70 de facturi și documente esențiale care dezvăluie conexiuni între afaceriștii din spatele concesionării complexului și familia primarului Robert Negoiță.

Aquaventura Water Park Spa SRL a obținut în februarie 2025 concesiunea Complexului Acvatic Pantelimon pentru următorii 35 de ani, deși firma nu avea experiență în domeniu, așa cum a arătat Buletin de București în episodul anterior al investigației. Această firmă a fost înființată în timpul procedurii de licitație și a obținut controlul asupra unui proiect uriaș, evaluat la aproximativ 340 de milioane de euro. Complexul de agrement din Pantelimon, construit din bani publici, trebuia să atragă un operator privat care să-l administreze, iar Aquaventura Water Park Spa a fost singura firmă care a participat la licitație.

Deși primăria a stabilit criterii clare pentru participarea la licitație, inclusiv experiența în domeniu, Aquaventura Water Park Spa a fost aleasă fără a îndeplini aceste condiții. În schimb, firma a prezentat un susținător important: Inter Max SRL, care a avut relații comerciale puternice cu Primăria Sectorului 3.

Din documentele obținute, reiese că Inter Max SRL a încasat, între 2020 și 2023, peste 11 milioane de euro de la companii municipale ale Primăriei Sectorului 3. Aceste fonduri au fost folosite pentru diverse lucrări, inclusiv pentru proiecte precum Hala Laminor, o altă investiție majoră a Primăriei Sectorului 3, care a absorbit milioane de euro.

Printre facturile analizate se află și lucrări la Complexul Acvatic Pantelimon, cu plăți semnificative pentru diverse servicii de design și construcții, inclusiv balustrade, cortine și alte amenajări interioare. În total, facturile pentru Aquapark-ul din Pantelimon se ridică la peste un milion de euro, iar unele dintre acestea au fost plătite pentru lucrări realizate între 2021 și 2023.

Aquaventura Water Park Spa SRL, firma care a câștigat concesiunea, are legături strânse cu familia primarului Robert Negoiță, prin intermediul afaceriștilor Marius Turcu și Andrei Petrescu. Marius Turcu, administratorul firmei, este implicat într-o afacere imobiliară semnificativă, fiind partener cu Andrei Petrescu, care este „omul din acte” al familiei Negoiță.

Petrescu este asociat în Future Tools Construction SRL, o companie controlată printr-un offshore de familia Negoiță, care a fost responsabilă de construirea imperiului imobiliar Trend Residence. De asemenea, Petrescu a avut un rol important în rețeaua de afaceri a familiei Negoiță, fiind implicat și în afaceri hoteliere cu rețeaua Rin Grand Hotel.

Un aspect esențial al acestei afaceri este faptul că numele „Aquaventura Water Park Spa” a fost folosit pentru promovarea complexului acvatic cu mult înainte ca licitația să fie finalizată. Algoritmul Construcții S3, compania municipală responsabilă de finalizarea lucrărilor la complexul acvatic, a făcut publice postări pe rețelele sociale, menționând Aquaventura Water Park & Spa începând cu luna iunie 2024, cu mult înainte ca firma să fie înființată oficial.

Aceste postări promovau deja complexul acvatic și îl prezentau ca pe o destinație finalizată, cu „deschideri” și invitații la evenimente, într-o perioadă în care licitația abia fusese publicată în sistemul electronic al primăriei.

Experții în integritate și bună guvernare au subliniat că acest tip de practici sunt problematice din punct de vedere moral și social. „În țările dezvoltate, astfel de „îmbârligături” sunt evitate, iar legislația prevede restricții clare pentru a preveni conflictele de interese și abuzurile”, a declarat Codru Vrabie, consultant în domeniul integrității publice.

În ciuda acestei „afaceri” care ridică numeroase semne de întrebare, Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, nu a oferit răspunsuri la întrebările jurnaliștilor Buletin de București privind procesul de concesionare. De asemenea, nici administratorii firmelor implicate nu au răspuns solicitărilor de clarificare.

În prezent, Complexul Acvatic Pantelimon continuă să fie un proiect de mare amploare construit din fonduri publice, dar controversele legate de concesionare și legăturile financiare dintre autoritățile publice și oamenii de afaceri rămân o problemă nerezolvată.

Investigația a scos la iveală multiple fațete ale afacerii „Aquapark Pantelimon”, care implică o rețea complexă de legături financiare și imobiliare, destinate să beneficieze de pe urma unui proiect public de amploare. În acest context, întrebările legate de transparența procesului de licitație, de corectitudinea procedurilor și de impactul asupra comunității vor continua să fie relevante și necesită clarificări din partea autorităților implicate.

Articol integral pe Buletin de București

Controversa din Pădurea Băneasa: Miză imobiliară cu terenul celebrului restaurant Casa Albă. O firmă vrea să construiască blocuri

Redacția Normedia
-
0
Controversa din Pădurea Băneasa: Miză imobiliară cu terenul celebrului restaurant Casa Albă. O firmă vrea să construiască blocuri

Într-una dintre cele mai valoroase zone verzi ale Capitalei – Pădurea Băneasa – firma SC Casa Albă intenționează să schimbe destinația unui teren și să construiască blocuri de locuințe de până la 5 etaje. Proiectul, care vizează o suprafață de aproximativ 2 ha, se află în centrul unei controverse majore, deoarece implică părți din Pădurea Băneasa, un spațiu verde important din Centura Verde a Bucureștiului.

Proiectul de dezvoltare imobiliară include construcția a 5 blocuri și se concentrează în special pe un teren verde de 2.563 mp din spatele celebrului restaurant Casa Albă. Aici se află aleile de intrare în pădure, dar și un loc de joacă pentru copii amenajat într-o zonă din pădure. Terenul a fost solicitat pentru schimbarea destinației din agrement în dezvoltare imobiliară, iar pentru a avansa, firma SC Casa Albă a depus o cerere de Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) la Primăria Sectorului 1.

Problema principală rezidă în schimbarea funcțiunii terenului, care, în trecut, a fost atribuit unei activități de agrement. Acum, pentru dezvoltarea proiectului imobiliar, se vizează construirea unor blocuri care ar compromite echilibrul ecologic al zonei.

Terenul care face obiectul discuției a fost inițial destinat funcțiunii de agrement, iar în 1995, Ministerul Turismului a emis un certificat de atestare pentru un teren de aproape 5.200 mp în favoarea SC Casa Albă SA, atunci o societate comercială de stat. De-a lungul anilor, terenul a fost utilizat pentru activități recreative și pentru amenajarea unui restaurant.

În ultimii ani, însă, compania SC Casa Albă SA și succesorii acesteia au solicitat schimbarea destinației terenului, invocând dreptul de proprietate asupra acestuia și intenția de a construi locuințe colective, argumentând că zona s-ar presta pentru un proiect imobiliar.

Ceea ce complică și mai mult situația este reconfigurarea terenului în acte. După emiterea certificatului de atestare din 1995, în 2020 s-au efectuat modificări asupra cărților funciare. Dintr-o parcelă inițială de 5.199 mp, au apărut două parcele distincte: una de 2.625 mp și una de 2.563 mp. Această modificare a ridicat suspiciuni asupra legalității procesului, mai ales că nu există o justificare completă a respectării limitelor terenului inițial.

Mai mult, Primăria Sectorului 1 a ridicat probleme legate de accesul legal la terenurile vizate de proiect. Aleile din Pădurea Băneasa nu sunt drumuri publice și nu sunt reglementate pentru circulație auto obișnuită, iar pentru a putea construi, ar trebui să fie stabilită o servitute de trecere, care încă nu a fost constituită.

Primăria Sectorului 1, condusă de George Tuță, a declarat că nu va permite dezvoltări care nu respectă statutul inițial al terenurilor din Pădurea Băneasa. De asemenea, autoritățile locale susțin că vor colabora cu Primăria Capitalei pentru a preveni orice încălcare a reglementărilor de mediu și urbanism.

În paralel, un alt scandal legat de Pădurea Băneasa a fost generat de contractele semnate de Romsilva, administratorul legal al pădurii, pentru a permite accesul public pe un drum forestier care ar putea facilita accesul locuitorilor din zona Greenfield, un complex rezidențial aflat la marginea pădurii.

Dezvoltarea unui ansamblu imobiliar în apropierea Pădurii Băneasa ar avea un impact semnificativ asupra mediului, mai ales că aceasta reprezintă singura pădure urbană din București și face parte din Centura Verde a orașului. Proiectul imobiliar ar afecta nu doar ecosistemul local, dar și calitatea vieții locuitorilor din zonă, care se confruntă deja cu un nivel ridicat de urbanizare.

Controversa din jurul terenului de la Casa Albă subliniază o problemă mai largă privind dezvoltarea imobiliară necontrolată în zonele verzi ale Capitalei. Deși autoritățile locale și grupurile ecologiste se opun acestui proiect, pașii administrativi pentru realizarea lui sunt deja în desfășurare. În funcție de deciziile ce vor fi luate de instanțele competente și de autoritățile de mediu, viitorul Pădurii Băneasa și al dezvoltărilor imobiliare din jurul acesteia rămâne incert.

Miza nu este doar una imobiliară, ci și ecologică, iar protejarea spațiilor verzi din Capitală va trebui să rămână o prioritate pentru autoritățile publice și pentru comunitatea locală.

Articol integral pe G4Media

„De ce nu mai merge?” – Evenimentul care îți arată, sincer, de ce nu mai vin clienții, chiar dacă faci tot ce trebuie (Adv)

Redacția Normedia
-
0
„De ce nu mai merge?” – Evenimentul care îți arată, sincer, de ce nu mai vin clienții, chiar dacă faci tot ce trebuie (Adv)

Pe 19 iunie, în București, organizăm o zi întreagă dedicată antreprenorilor care simt că trag de un business care nu mai răspunde la efortul lor.

„Fac tot ce se spune… și tot nu merge. De ce?”

Organizat de MabEvents și MabIT, cu susținerea NORMEDIA ca partener media oficial, evenimentul „De ce nu mai merge?” își propune să aducă liniște, claritate și o direcție aplicabilă pentru cei care simt că trag de un business care nu răspunde la efortul lor.

Va fi un eveniment fizic (București – Restaurant Monarh), dar și online, pentru toți cei care nu pot fi acolo, dar au nevoie de răspunsuri.

De ce organizăm acest eveniment?

Pentru că tot mai mulți oameni:

  • postează constant,
  • plătesc reclame,
  • încearcă să facă „tot ce trebuie” –
  • și totuși, rezultatele nu mai sunt aceleași.

Ai zile în care simți că ești peste tot, dar nu se leagă nimic?

Te întrebi dacă nu cumva „nu ești făcut(ă) pentru marketing”?

Ai senzația că faci ceva greșit, dar nu știi exact ce?

Dacă da, nu ești singur(ă). Și nu e vina ta.

Problema nu e că nu muncești destul.

Ci că nimeni nu ți-a arătat cum să pui cap la cap tot ce faci, astfel încât să aibă sens și să aducă rezultate.

Ce facem pe 19 iunie?

Ne așezăm, cu mintea limpede, și luăm totul de la început:

  • Ce vinzi, cui și de ce nu e clar pentru clienții tăi
  • Unde ți se pierd oamenii după ce dau click
  • Ce faci bine, dar nu e constant
  • Ce te încurcă și îți consumă energia degeaba

Nu o să fie despre trenduri, reels sau algoritm.

Va fi despre oamenii care vor să ajungă la oameni, fără să se piardă pe drum.

Despre cum atragi clienți care chiar vor ce oferi, nu doar urmăritori care dau scroll.

Cui se adresează?

  • Antreprenorilor care vor să înțeleagă de ce nu mai vin clienții, deși fac „tot ce trebuie”;
  • Oameni care lucrează pe cont propriu – freelanceri, coachi, creatori care vor să organizeze tot ce știu, dar nu mai știu de unde să înceapă;
  • Echipelor care simt că muncesc, dar parcă în gol;

Ce primești dacă vii?

  • O zi întreagă în care punem ordine în haos
  • Explicații simple, fără termeni pompoși
  • Exemple reale, oameni reali, soluții care se pot aplica imediat
  • Posibilitatea să pui întrebări și să găsești răspunsuri clare, fără rușine și fără presiune

Detalii eveniment:

  • Titlu: De ce nu mai merge?
  • Data: 19 iunie 2025
  • Ora: 09:00 – 18:00
  • Locație: Restaurant Monarh, Calea Plevnei 46-48, Salon Green, București
  • Format: Hibrid – poți participa și online
  • Organizatori: MabEvents & Mab IT
  • Parteneri: Karpava, Tribul Antreprenorilor, MabIT
  • Partener media: NORMEDIA

Acces și investiție

Vrem să păstrăm acest eveniment accesibil, dar cu valoare reală.

E o zi în care primești răspunsuri clare și pleci cu un plan. Nu e „încă o prezentare”.

Tip acces Tarif (la care se adaugă TVA) Mesaj
Participare fizică 899 lei „O zi întreagă de claritate, la preț de 2 ore de consultanță”
Early Bird (până pe 30 aprilie) 699 lei „Ia decizia acum, fără presiune pe buget”
Participare online 350 lei „Mai ieftin decât o reclamă care nu merge”
Participare în 2 1000 lei 2 persoane „Vii cu cineva, ieșiți amândoi câștigați”
Eveniment + curs (bundle) 1250 lei „Pui cap la cap tot ce înveți + continui acasă cu un plan”

Toți participanții primesc:

– Înregistrarea completă a evenimentului

– Ghid de audit al comunicării tale

– Prioritate și preț special pentru Bootcamp-ul din septembrie

Dacă simți că nu mai ai chef să tot încerci fără rezultate, evenimentul poate fi acel moment de „Aha” care leagă tot ce știi deja.

De ce să vii?

Pentru că dacă citești asta, probabil simți că deja faci suficient.

Și ai dreptate.

Poate că e momentul să nu mai adaugi nimic… ci să înțelegi ce să lași deoparte.

Evenimentul „De ce nu mai merge?” nu e un show, nu e spectacol.

E o zi în care faci ordine, în care pui o pauză, respiri și în care te prinzi ce ai de făcut, cu adevărat.

Înscrierile se deschid în curând.

Dacă vrei să-ți rezervi locul din timp sau să primești linkul imediat ce apare pagina oficială, scrie-ne la office@mabit.ro și urmărește mabit.ro pe toate canalele de socializare.

Contact

========================================================

Urmărește-ne pe toate canalele noastre pentru noutăți și conținut care aduce claritate:

FB INSTA LINKEDIN YOUTUBE TIKTOK

Proiect USR: Participarea cadrelor militare la activităţi de mercenariat sau de pază și protecție personală, pedepsită cu închisoare între 5 și 10 ani

Redacția Normedia
-
0
Proiect USR: Participarea cadrelor militare la activităţi de mercenariat sau de pază și protecție personală, pedepsită cu închisoare între 5 și 10 ani

Un proiect de lege depus de deputatul USR Bogdan Rodeanu în Parlament propune sancționarea drastică a cadrelor militare care participă la activități de mercenariat sau pază și protecție personală, în afaceri care nu sunt autorizate de statul român. Proiectul definește aceste activități drept infracțiuni, pedepsite cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar în timpul stării de război, pedepsele pot ajunge la detenție pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani.

Proiectul de lege depus de Bogdan Rodeanu vizează reglementarea strictă a activităților de mercenariat în rândul cadrelor militare, soldaților și polițiștilor. În conformitate cu proiectul, orice cadru militar activ care se angajează în astfel de activități riscă pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. De asemenea, dacă activitățile sunt desfășurate în timpul stării de război, pedeapsa poate fi mult mai severă, ajungând la detenție pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani.

Proiectul definește clar activitățile de mercenariat și stipulează că orice persoană recrutată pentru a participa într-un conflict armat, fără a fi parte din forțele armate ale unui stat implicat în conflict, este considerată mercenar. De asemenea, se interzice cadrelor militare și personalului cu statut special să participe la activități de pază și protecție personală pentru entități private, fără aprobarea autorităților române.

Astfel, orice cadru militar, soldat, gradat sau funcționar public cu statut special care este implicat într-o astfel de activitate ilegală, riscă sancțiuni penale severe. Proiectul adresează și cazul în care aceste activități se desfășoară în afaceri de securitate private, fără autorizație din partea autorităților competente.

Conform declarațiilor deputatului Bogdan Rodeanu, proiectul de lege vine ca un răspuns necesar la vulnerabilitățile existente în sistemul de apărare al României. „Tot ce s-a întâmplat în ultimele șase luni arată clar că statul român trebuie să își întărească sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Nu vorbim doar despre modernizare și finanțare, ci despre eliminarea vulnerabilităților, mai ales din punct de vedere al resursei umane”, a declarat deputatul USR.

În plus, el subliniază că acest proiect oferă un instrument legislativ care, în prezent, lipsește din cadrul legislativ al statului român, având în vedere că termenul de „mercenariat” nu este încă reglementat în legislația actuală.

Conform proiectului, dacă un cadru militar sau un angajat al instituțiilor de ordine publică mint în privința activităților pe care le desfășoară (de exemplu, declarându-se în concediu medical sau suspendați din funcție), iar în realitate aceștia sunt implicați în conflicte externe sau în activități de securitate privat, aceștia vor fi considerați infractori și vor fi supuși pedepselor prevăzute de lege.

„Imaginați-vă că statul român descoperă că un cadru militar care se află în concediu medical este implicat în activități de mercenariat în Congo, de exemplu, alături de alte entități militare străine. Proiectul de lege oferă instrumentele necesare pentru a identifica și sancționa astfel de abateri disciplinare și penale”, a explicat Rodeanu.

Deputații USR care susțin acest proiect speră că legislația va fi adoptată rapid, având în vedere importanța acesteia pentru securitatea națională a României. „Ne așteptăm ca acest proiect de lege să aibă un parcurs legislativ scurt și rapid, astfel încât să transmitem un mesaj clar din partea Parlamentului și a statului român”, a spus Bogdan Rodeanu. Proiectul de lege urmează să fie depus oficial în Parlament marți, iar autoritățile se așteaptă ca acesta să treacă prin procedurile necesare pentru a deveni lege într-un timp cât mai scurt.

Aceste măsuri vor consolida statul român în fața riscurilor externe și vor ajuta la prevenirea implicării cadrelor militare românești în conflicte străine fără autorizația guvernului. De asemenea, proiectul ar putea descuraja recrutarea de personal din rândul forțelor de securitate pentru activități ilegale sau de mercenariat, contribuind astfel la protejarea imaginii și securității României pe plan internațional.

Prin reglementarea clară a acestor activități și sancționarea severă a celor implicați, România își întărește protecția națională și demonstrează angajamentul față de principiile de securitate și guvernanță corectă.

Proiectul de lege depus de USR reprezintă un pas important în consolidarea normelor legale care reglementează implicarea cadrelor militare în activități ilegale, cu scopul de a proteja securitatea națională a României. Dacă va fi adoptat, proiectul ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate activitățile externe ale personalului militar și de securitate din România.

Sursă: G4Media

Vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și Ministerul de Finanțe

Redacția Normedia
-
0
Vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și Ministerul de Finanțe

Un document oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) aduce în prim-plan responsabilitățile instituțiilor și demnitarilor implicați în eșecul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit ministrului Marcel Boloș, mai mulți lideri politici și instituții guvernamentale au avut un rol esențial în neîndeplinirea obiectivelor stabilite prin PNRR, care a avut un impact semnificativ asupra fondurilor europene destinate României. Printre principalii vinovați se numără ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, dar și Secretariatul General al Guvernului.

În ciuda prognozelor optimiste, România a ratat 6 jaloane critice din cererea a treia de plată, din cauza nerespectării unor termene și proceduri esențiale. Documentul MIPE detaliază pașii greșiți făcuți de diverse ministere, explicând cum neexecutarea corespunzătoare a măsurilor a dus la pierderea unei mari părți din fondurile alocate.

Ministerul Transporturilor este acuzat de nerespectarea legislației privind achizițiile publice, în special în ceea ce privește semnarea unor contracte importante pentru reabilitarea căii ferate. Se menționează că ministerul nu a publicat corect modificările semnificative ale condițiilor de achiziție, precum eliminarea cerințelor referitoare la experiența tehnică și profesională a firmelor. De asemenea, politizarea numirilor la conducerile principalelor instituții de transport, precum Metrorex și CNAIR, a dus la o lipsă de transparență și eficiență.

Ministerul Energiei se află și el sub critică, în special pentru politizarea numirilor și selecțiile netransparente la 17 companii din domeniul energetic, ceea ce a generat conflicte de interese și a întârziat proiectele importante pentru infrastructura energetică a României.

Ministerul Finanțelor este acuzat de neîndeplinirea obligațiilor legale, în special în ceea ce privește reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, o măsură esențială pentru alinierea României la cerințele PNRR. Această întârziere a împiedicat accesul întreprinderilor mici la resursele necesare pentru a beneficia de sprijinul european.

Ministerul Muncii este responsabil de modificarea legislativă privind pensiile speciale, care a dus la blocarea unei cereri de plată esențială. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, iar acest impas a dus la suspendarea integrală a cererii trei de plată, conform documentului MIPE.

Un alt actor important în eșecul PNRR este Secretariatul General al Guvernului, care nu a respectat principiile guvernanței corporative în selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această nerespectare a principiilor fundamentale de transparență și responsabilitate a avut un impact negativ asupra implementării PNRR și a monitorizării performanțelor întreprinderilor publice.

În timp ce numele demnitarilor nu sunt menționate direct în documentele oficiale, ministrul Boloș a subliniat că „vinovații pentru eșecul PNRR sunt persoane care au politizat funcțiile administrative, au neglijat responsabilitățile legale și nu au respectat principiile bunei guvernări”. Printre numele menționate se află Sorin Grindeanu (Ministerul Transporturilor), Sebastian Burduja (Ministerul Energiei), Marius Budăi (Ministerul Muncii), dar și Ministerul Finanțelor, care nu au reușit să îndeplinească termenele și condițiile impuse prin planul național.

Neîndeplinirea acestor jaloane esențiale are un impact direct asupra accesului României la fondurile europene, în special în contextul PNRR. De asemenea, afectează credibilitatea țării pe scena internațională, punând sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea infrastructurii și implementarea reformelor necesare.

Dezastrul PNRR este rezultatul unui mix de incompetență administrativă, politizare a funcțiilor cheie și nerespectare a termenelor și reglementărilor impuse de Uniunea Europeană. România riscă astfel să piardă o oportunitate importantă de modernizare a infrastructurii și de dezvoltare economică, iar responsabilitatea cade asupra celor care au gestionat aceste proiecte, dar și asupra celor care au ignorat cerințele europene.

Sursă: Defapt

Partidele PSD și PNL au datorii de peste 30 de milioane de euro pentru materialele electorale: Cum penalitățile dublează restanțele

Redacția Normedia
-
0
Partidele PSD și PNL au datorii de peste 30 de milioane de euro pentru materialele electorale: Cum penalitățile dublează restanțele

Într-o situație fără precedent, partidele politice PSD și PNL au acumulat datorii semnificative, în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro (150 milioane de lei), către un singur furnizor de materiale electorale, compania Amma Print.

Aceste datorii se referă la materialele de promovare folosite în campaniile electorale, iar penalitățile de întârziere, care sunt de 0,5% pe zi, au contribuit substanțial la creșterea acestora. La fiecare jumătate de an, restanțele se dublează, amplificând astfel impactul financiar asupra partidelor.

În data de 15 decembrie 2023, când întreaga țară era prinsă în pregătirile pentru sărbători, PSD a primit o veste mai puțin plăcută: instanța a decis că partidul trebuie să plătească o sumă considerabilă de 3,2 milioane de lei (aproape 650.000 de euro) pentru materialele de promovare electorală din campania pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020. Pe lângă această sumă inițială, PSD trebuie să plătească și penalități de întârziere care au ajuns la 8 milioane de lei (aproximativ 1,6 milioane de euro) până la data de 23 septembrie 2022.

Aceste penalități continuă să se acumuleze, iar până la finalizarea plății, suma totală ar putea depăși 14 milioane de lei. Contractul semnat între Amma Print și PSD prevede penalități de 0,5% pe zi pentru restanțele neachitate, ceea ce a condus la dublarea acestora în fiecare jumătate de an.

În 2023, PSD primea lunar o subvenție de la bugetul de stat de aproximativ 7,3 milioane de lei, sumă care a crescut la dublu în 2025. Această subvenție este principala sursă de venit pentru partid, finanțată din taxele și impozitele contribuabililor.

O situație similară apare și în cazul PNL, care a acumulat datorii considerabile către Amma Print. În decembrie 2022, filiala Ilfov a PNL a fost obligată de instanță să achite o sumă de 450.000 de lei (aproape 90.000 de euro) pentru două facturi neplătite din 2020. Aceasta a fost, însă, doar o parte din datoria totală, care a crescut semnificativ datorită penalităților. PNL a apelat și el la ultima instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a obține o soluție favorabilă.

Pe lângă aceste restanțe, PNL a mai fost obligat să achite și alte facturi restante în valoare de 301.000 lei (aproape 60.000 de euro), la care se adaugă aceleași penalități de întârziere de 0,5% pe zi.

În total, PNL are de achitat aproximativ 125-130 milioane de lei (25-26 milioane de euro), doar pentru campaniile din 2024. Potrivit lui Mihail Volintiru, patronul Amma Print, plata datoriei se va face pe parcursul a 36 de luni, începând cu o rată lunară de 2,5 milioane de lei, care va scădea ulterior. Aceasta vine în contextul în care, pentru materialele electorale din campaniile din 2024, PNL a continuat să colaboreze cu Amma Print.

Lideri din PNL, precum Ludovic Orban, au declarat că aceste datorii au apărut dintr-o practică internă a filialelor, care nu au respectat procedurile standard de aprobare a cheltuielilor. Orban a explicat că aceste decizii de angajare a cheltuielilor de mari dimensiuni au fost luate fără aprobarea corectă a Secretariatului General.

Fostul președinte al PNL a subliniat că penalitățile ridicate, de 0,5% pe zi, sunt nesănătoase și pot reprezenta o sursă de abuz pentru furnizori. Orban a afirmat că, dacă cineva semnează un astfel de contract cu asemenea clauze, nu poate decât să regrete acest lucru.

Problema datoriilor neplătite și a penalităților se extinde și în cazul altor partide politice. De exemplu, PRO România, condus de Victor Ponta, a acumulat restanțe de aproximativ 7 milioane de lei (1,4 milioane de euro), iar PMP a avut probleme similare cu Amma Print, fiind obligat să plătească penalități considerabile pentru o datorie mai mică, ce a ajuns la 4,6 milioane de lei (aproape 1 milion de euro).

Aceste practici legate de penalitățile exorbitante și datoriile pe termen lung ridică întrebări cu privire la transparența cheltuielilor electorale și la modul în care partidele politice gestionează fondurile publice. Pe de altă parte, autoritățile și partidele au fost criticate pentru faptul că au continuat să colaboreze cu firma Amma Print, în ciuda istoricului de litigii și restanțe financiare, iar relațiile de afaceri continuă să fie o practică uzuală în contextul campaniilor electorale.

Articol integral pe G4Media

Sursa Foto: radioinfinit.ro

Firme din cercul lui Sebastian Ghiță semnează contracte de 415 milioane de lei pentru Cloudul guvernamental

Redacția Normedia
-
0
Firme din cercul lui Sebastian Ghiță semnează contracte de 415 milioane de lei pentru Cloudul guvernamental

Firmele din cercul de interese al fostului deputat Sebastian Ghiță au semnat contracte importante pentru implementarea Cloudului guvernamental al României, în valoare de aproximativ 415 milioane de lei. Aceste contracte sunt finanțate din fonduri PNRR și sunt destinate modernizării infrastructurii informatice a statului român. De asemenea, alte firme din rețeaua Ghiță se luptă pentru un alt contract de 743 milioane de lei, completând un portofoliu considerabil în domeniul digitalizării administrației publice.

Cloudul guvernamental reprezintă un proiect crucial pentru digitalizarea administrației publice din România, având un impact semnificativ asupra sistemului informatic guvernamental. Potrivit proiectului, România urmărește să integreze toate serviciile publice într-o platformă unitară, care să permită cetățenilor să acceseze documentele necesare online, fără a fi necesară deplasarea fizică la instituțiile publice. Acest proiect are, de asemenea, scopul de a spori securitatea cibernetică a datelor publice, protejând informațiile sensibile de atacuri externe.

Implementarea Cloudului guvernamental a început în 2024 cu etapa de instalare a infrastructurii tehnice. Aceasta a fost finalizată cu succes și a presupus atribuirea unor contracte pentru achiziția echipamentelor de infrastructură necesare. În 2025, două licitații importante au fost lansate pentru migrarea aplicațiilor guvernamentale în cloud, cu o valoare totală de 867 milioane de lei, un pas esențial în dezvoltarea proiectului.

În 2024, două firme din cercul de interese al lui Sebastian Ghiță, Invite Systems și BinBox Global Services, au obținut contracte semnificative pentru implementarea Cloudului guvernamental. Firmele au fost implicate într-o asociere cu Vodafone, câștigând licitații care totalizează aproape 400 milioane de lei, fonduri PNRR.

Un alt contract important, în valoare de 743 milioane de lei, este acum în competiție, iar firmele din rețeaua Ghiță sunt deja implicate, având un interes semnificativ în această licitație. Acesta ar putea extinde capacitățile infrastructurii Cloud guvernamentale, incluzând mutarea aplicațiilor esențiale ale administrației publice.

Un nume frecvent asociat cu aceste contracte este Tiberiu George Croitoru, un IT-ist care a lucrat timp de 13 ani la o firmă controlată de fratele lui Ghiță. Croitoru este actualmente implicat în firmele care au câștigat licitații pentru implementarea infrastructurii Cloud guvernamentale. Aceste firme sunt deja parte din asocierile care au semnat contracte cu autoritățile române pentru furnizarea echipamentelor IT și soluțiilor software necesare. Croitoru a fost implicat și într-o afacere controversată cu Partidul Pro România, condus de Victor Ponta, un aliat al lui Ghiță, în 2020, printr-un împrumut semnificativ acordat formațiunii politice.

În ceea ce privește licitațiile de succes, Croitoru și firmele sale sunt deja bine poziționate pentru a atrage noi contracte. Aceste firme au obținut deja contracte și din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), consolidându-și poziția în cadrul proiectului Cloudului guvernamental.

G4Media.ro a expus legăturile între autoritățile din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și rețeaua de afaceri a lui Ghiță. Dragoș Cristian Vlad, numit de PSD la conducerea ADR, a fost considerat un element-cheie în atribuirea acestor contracte. De asemenea, secretarul general al ADR, Dragoș Cosmin Niculescu, care joacă un rol esențial în organizarea procedurilor de licitație, a fost asociat anterior cu firmele controlate de Ghiță.

Legăturile între Niculescu și aceste firme sunt susținute de dovezi, iar implicarea sa în procesul de licitație pentru contractele Cloudului guvernamental ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea atribuirea fondurilor publice.

Aceste contracte au fost criticate de analiști și jurnaliști, care susțin că există un risc semnificativ de corupție și de manipulare a licitațiilor în favoarea unor grupuri de interese. Sumele colosale puse la bătaie pentru proiectele de digitalizare atrag atenția asupra modului în care fondurile PNRR sunt gestionate și distribuite, mai ales într-un context în care multe dintre aceste firme sunt direct sau indirect legate de persoane cu un trecut controversat, cum ar fi Sebastian Ghiță.

În timp ce autoritățile române susțin că proiectele de digitalizare sunt esențiale pentru modernizarea administrației publice, criticii subliniază că procesul de alocare a fondurilor și de atribuire a contractelor ar putea fi influențat de interese politice și economice, afectând în mod negativ transparența și corectitudinea acestora.

Firmele din cercul lui Sebastian Ghiță continuă să câștige contracte importante în cadrul proiectului Cloudului guvernamental, iar valoarea totală a acestor contracte ridică întrebări cu privire la transparența procesului de atribuire și la modul în care sunt gestionate fondurile publice. Pe măsură ce aceste licitații continuă să atragă atenția, se așteaptă ca autoritățile să ofere clarificări suplimentare cu privire la modul în care sunt selectați contractorii și la măsurile luate pentru a preveni eventualele abuzuri în utilizarea fondurilor europene.

Articol integral pe G4Media

Constanța devine scena exclusivității: „Sailing into Custom Made Luxury” (Adv)

Redacția Normedia
-
0
Constanța devine scena exclusivității: „Sailing into Custom Made Luxury” (Adv)

Daniel Faluvegi vă invită la un eveniment privat semnat Consiglieri & Yacht Expert
Eleganța personalizată întâlnește rafinamentul marin într-un eveniment de excepție organizat de Consiglieri în parteneriat cu Yacht Expert, în showroom-ul de pe Bulevardul Tomis nr. 88.

Sub numele „Sailing into Custom Made Luxury”, invitații sunt așteptați la o experiență senzorială completă începând cu ora 18:00, într-un cadru inspirat de inegalabila insulă Capri.

Evenimentul marchează lansarea colecției de primăvară-vară „Essenza di Lusso”, o selecție sofisticată de piese custom made din cele mai fine țesături semnate de parteneri de renume mondial: Ermenegildo Zegna, Loro Piana, Dormeuil Paris și Ariston Napoli.

Participanții vor putea explora universul sartorial Consiglieri într-un ambient exclusivist, presărat cu degustări de șampanie, vinuri franțuzești rare și un cadou special: un gift card pentru o experiență personalizată de croitorie, alături de un fitting dedicat pentru alegerea unei cămăși Custom Made.

„Acest eveniment este un omagiu adus bărbatului modern care își cunoaște stilul și prețuiește experiențele rafinate. Ne dorim să oferim nu doar haine, ci și trăiri memorabile, într-un cadru unde luxul înseamnă simplitate, eleganță și detaliu personalizat,” declară Daniel Faluvegi

Organizat în colaborare cu Yacht Expert, partener de excelență în navigație de lux, evenimentul devine o celebrare a artei de a trăi cu stil – de la vestimentație la lifestyle marin, reunind pasionații de rafinament într-o comunitate selectă.

•⁠ ⁠Accesul se face pe bază de invitație, cu RSVP la: office@autoexpert.ro
•⁠ ⁠Locația: Showroom Consiglieri, Bd. Tomis nr. 88, Constanța
•⁠ ⁠Data și ora: Joi, 10 aprilie 2025, ora 18:00

Fosta directoare a DSP Olt, trimisă în judecată pentru fapte de corupție: Angajare fictivă și mită în teren imobiliar

Redacția Normedia
-
0
Fosta directoare a DSP Olt, trimisă în judecată pentru fapte de corupție: Angajare fictivă și mită în teren imobiliar

Fosta directoare a Direcției de Sănătate Publică (DSP) Olt, împreună cu mai mulți angajați ai instituției, au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție într-un dosar instrumentat de DNA – Serviciul Teritorial Craiova. Anchetatorii au confirmat că inculpata, alături de colaboratorii săi, a fost implicată într-o schemă complexă de mită, abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale, care a prejudiciat bugetul public.

Fosta directoare executivă a DSP Olt este acuzată că, în 2021, a primit mită un teren în valoare de 612 metri pătrați într-o zonă cu potențial de dezvoltare imobiliară din Slatina. Potrivit anchetei, terenul a fost dat de administratorul unei firme cu care DSP Olt avea contracte, în schimbul derulării favorabile a unui contract de închiriere între instituție și respectiva firmă. Terenul a fost ulterior vândut părinților fostei directoare pentru doar 9.000 de euro, deși loturi similare în aceeași zonă fuseseră vândute pentru sume mult mai mari, între 32.000 și 35.000 de euro.

De asemenea, ancheta a relevat că fosta directoare a înființat o angajare fictivă în cadrul DSP Olt. O persoană a fost înregistrată ca asistentă medicală, însă nu a lucrat niciodată în instituție, încasând salarii necuvenite în perioada 2022-2024, în total 163.426 lei. În această perioadă, persoana respectivă a prestat servicii de cosmetică și înfrumusețare la salonul deținut de fosta directoare.

În acest dosar au fost trimiși în judecată și alți angajați ai DSP Olt, printre care coordonatorul Departamentului Supraveghere în Sănătate Publică și un asistent medical, pentru complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale. Conform anchetei, aceste persoane au semnat documente oficiale pentru a atesta prezența fictivă a asistentei medicale și pentru a justifica plăți ilegale din bugetul instituției.

De asemenea, administratorul firmei implicate în tranzacțiile de teren a fost acuzat de dare de mită, iar un consilier DSP a fost trimis în judecată pentru instigare la fals în înscrisuri oficiale. Aceștia ar fi contribuit la fraudarea documentației interne și la sprijinirea activităților ilicite ale fostei directoare.

Întregul proces de angajare fictivă și de acordare a salariilor necuvenite a dus la un prejudiciu semnificativ pentru DSP Olt. În total, suma de 163.426 lei, care a fost ilegal plătită din bugetul instituției, reprezintă o pierdere majoră pentru autoritatea publică, în condițiile în care acești bani ar fi trebuit să ajungă în scopuri legale și să contribuie la buna funcționare a sistemului de sănătate publică.

În urma anchetei, DSP Olt s-a constituit parte civilă în dosar pentru a recupera prejudiciul. În plus, au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor celor implicați, aflate sub control judiciar, pentru a preveni orice posibilă disimulare a activelor în perioada derulării procesului.

Acest caz de corupție relevă serioase deficiențe în gestionarea fondurilor publice și ridică întrebări importante despre transparența și eficiența sistemului de sănătate publică. De asemenea, dosarul subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare de verificare și monitorizare a proceselor administrative în instituțiile publice, pentru a preveni abuzurile și pentru a asigura integritatea funcționarilor publici.

Faptele de corupție din cadrul DSP Olt și implicarea angajaților instituției în această schemă de fraudare a bugetului public vor avea un impact semnificativ asupra percepției publice și vor contribui la o mai mare vigilență în privința alocării fondurilor pentru serviciile de sănătate publică.

Dosarul va continua să fie judecat de Tribunalul Olt, iar procurorii DNA așteaptă în continuare soluții din partea instanței pentru a răspunde acuzațiilor de corupție, mită și abuz în serviciu. Acesta este un exemplu clar al modului în care funcționarii publici, care ar trebui să protejeze interesele statului și ale cetățenilor, pot încalca legea pentru a obține beneficii personale, punând în pericol nu doar bugetele instituțiilor, ci și integritatea sistemului administrativ.

Acesta este un caz în care corupția din sectorul public poate aduce prejudicii considerabile, atât financiar, cât și moral, iar speranța rămâne că instanța va face dreptate și va lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni astfel de fapte în viitor.

Sursă: G4Media

Percheziții DNA în cinci primării din Botoșani și Suceava: Firma Cornell’s Floor obținea toate contractele de infrastructură publică

Redacția Normedia
-
0
Percheziții DNA în cinci primării din Botoșani și Suceava: Firma Cornell’s Floor obținea toate contractele de infrastructură publică

În data de 7 aprilie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat percheziții în cinci primării din județele Botoșani și Suceava, precum și în alte 34 de locații, inclusiv la firme și persoane fizice, într-un dosar care vizează suspiciuni de corupție legate de contractele de infrastructură publică.

Firma implicată, Cornell’s Floor, este acuzată că ar fi obținut aproape toate contractele de infrastructură din instituțiile publice vizate de anchetă, printre care primăriile Mihai Eminescu, Păltiniș, Drăgușeni și Ungureni. În perioada 2023-2024, Cornell’s Floor a câștigat, conform surselor G4Media, un număr impresionant de peste 270 de licitații și zeci de achiziții directe din partea primăriilor și consiliilor județene din zona Moldovei.

Dosarul este deschis de DNA Suceava și vizează fapte de corupție săvârșite între 2023 și 2024. Potrivit surselor, Cornell’s Floor a reușit să câștige aproape toate licitațiile de infrastructură publică în județele Botoșani și Suceava, având un control aproape total asupra achizițiilor din sectorul public al regiunii. În plus, firma a înregistrat o creștere considerabilă a afacerilor sale, raportând o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro în 2023 și un profit de aproximativ 3 milioane de euro.

De asemenea, Cornell’s Floor a fost activă și în perioada 2018-2023, câștigând peste 400 de licitații, în principal în județele din zona Moldovei, ceea ce ridică întrebări privind modul în care firma a reușit să obțină aceste contracte într-o perioadă relativ scurtă.

Cornell’s Floor a fost înființată în 2008 și este deținută de Elena Mirela Țiprigan. Societatea activează în domeniul infrastructurii și construcțiilor publice, având 299 de angajați și o performanță financiară remarcabilă în 2023. Aceasta s-a concentrat pe lucrări de infrastructură publică, fiind implicată în multiple proiecte la nivel local, dar și în consorții pentru licitații importante.

Conform Registrului Comerțului, firma a avut o evoluție rapidă, trecând de la o cifră de afaceri modestă la aproape 100 de milioane de euro în doar câțiva ani. Această expansiune subită ridică suspiciuni legate de modul în care au fost obținute aceste contracte și de posibilele influențe politice sau economice care au favorizat firma.

Într-un comunicat oficial, DNA a confirmat perchezițiile efectuate în 39 de locații, dintre care 5 sunt sedii ale instituțiilor publice din județele Botoșani și Suceava. Celelalte locații includ domiciliile unor persoane fizice și sedii de societăți comerciale. DNA beneficiază de sprijinul Direcției Generale Anticorupție și al Grupării de Jandarmi Mobile Bacău în desfășurarea anchetei.

DNA a subliniat că, deocamdată, nu vor fi furnizate alte detalii suplimentare până când ancheta nu va avansa și circumstanțele vor permite acest lucru. Perchezițiile au fost autorizate de instanța competentă, iar procurorii au indicat că vor continua investigarea modului în care s-au derulat aceste proceduri de achiziții publice.

Aceste percheziții vin într-un moment sensibil, când autoritățile sunt tot mai preocupate de transparența și corectitudinea procedurilor de achiziție publică. În cazul în care acuzațiile se dovedesc a fi adevărate, acest caz ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care sunt derulate licitațiile și atribuirea de contracte publice în România, în special în zonele vulnerabile ale Moldovei.

Investigarea acestor contracte, mai ales într-o perioadă în care fondurile pentru infrastructura locală sunt cruciale, subliniază nevoia urgentă de reformă în gestionarea achizițiilor publice și de măsuri mai stricte pentru combaterea corupției în administrația locală.

Ancheta DNA privind firma Cornell’s Floor și modul în care aceasta a obținut contractele din sectorul public din județele Botoșani și Suceava va avea un impact major asupra percepției publice și va influența, cu siguranță, reglementările viitoare privind transparența și corectitudinea în procedurile de achiziție publică.

Sursă: G4Media

1...108109110...555Pagina 109 din 555