Acasă Blog Pagina 110

Firma care administrează clubul de fotbal FCSB a împrumutat AUR și PSD cu 2 milioane de lei: Legături dubioase și semne de întrebare asupra altor împrumuturi de milioane

Redacția Normedia
-
0
Firma care administrează clubul de fotbal FCSB a împrumutat AUR și PSD cu 2 milioane de lei: Legături dubioase și semne de întrebare asupra altor împrumuturi de milioane

Un raport recent privind finanțările Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), publicat în Monitorul Oficial, scoate la iveală faptul că firma care administrează clubul FCSB, controlată de George Becali, a acordat împrumuturi semnificative atât AUR, cât și PSD în anul electoral 2024.

FCSB SA, societatea care gestionează clubul de fotbal campion en titre din România, a împrumutat AUR cu suma de 500.000 de lei în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Mai surprinzător, aceeași firmă a împrumutat și PSD cu 1,5 milioane de lei, deși cele două partide sunt, teoretic, adversare în cursa electorală.

Aceste împrumuturi au fost raportate oficial și, conform documentelor publicate, termenul de restituire pentru împrumutul acordat AUR este 18 martie 2025, iar pentru PSD, 31 ianuarie 2025.

Deși FCSB SA, în 2023, a înregistrat o cifră de afaceri de 48,2 milioane lei, cheltuieli de 87,2 milioane lei și pierderi de 36,7 milioane lei, firma a continuat să acorde împrumuturi substanțiale către cele două formațiuni politice. Este important de menționat că George Becali, care controlează FCSB prin interpuși, a fost și el pe listele AUR pentru alegerile parlamentare, iar recent a demisionat din AUR din cauza unor neînțelegeri legate de sprijinul acordat lui Călin Georgescu.

Pe lângă împrumuturile acordate de FCSB, raportul AUR conține și alte împrumuturi din partea unor firme care ridică semne de întrebare. În octombrie 2024, Phoenix Sam SRL, firma deținută de Mircea Ionuț Sandu, membru AUR și senator de Gorj, a împrumutat partidul cu 1,6 milioane lei. Phoenix Sam, cu sediul în comuna Tunari (unde se află și sediul AUR), a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 lei și un profit de aproape 80.000 lei, ceea ce face ca împrumutul să fie unul cu adevărat surprinzător, având în vedere resursele financiare limitate ale societății.

Mircea Ionuț Sandu, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu conducerea AUR, a împrumutat și el partidul cu 130.000 de lei pe persoană fizică, iar suma a fost donată parțial din fonduri proprii.

De asemenea, Fizioterapie-Anto Medicals SRL, o firmă din Săcălaz, județul Timiș, a acordat AUR un împrumut de 1 milion de lei, cu termen de restituire până în octombrie 2025. Firma, care activează în domeniul asistenței medicale specializate, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 522.800 lei și un profit net de aproape 350.000 lei. Mihaela Pintilie, asociată la firmă, a declarat că împrumutul provine din activitatea curentă a societății.

Pentru a susține activitatea partidului, AUR a obținut 5,4 milioane de lei din împrumuturi de la zece persoane fizice, majoritatea membri ai partidului, și aproximativ 3 milioane de lei din cotizații de la membrii formațiunii pe parcursul anului 2024. La acestea se adaugă subvențiile acordate de stat prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În ciuda rapoartelor oficiale, sursele din partid și observațiile din documentele financiare ridică mai multe întrebări cu privire la proveniența acestor împrumuturi și transparența financiară a AUR. Mai multe dintre aceste firme, în special Phoenix Sam SRL și Fizioterapie-Anto Medicals SRL, au înregistrat venituri modeste, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea lor de a acorda împrumuturi substanțiale.

De asemenea, raportul AUR din Monitorul Oficial menționează și alte împrumuturi care nu au fost declarate sau raportate corect, iar informațiile despre unele dintre aceste tranzacții par să fie incomplete.

Legăturile financiare dintre AUR și diversele firme menționate în acest articol, inclusiv împrumuturile de la FCSB SA, Phoenix Sam SRL și Fizioterapie-Anto Medicals SRL, ridică întrebări legate de transparența financiară a partidului și a surselor de finanțare utilizate în campania electorală din 2024. Rămâne de văzut ce măsuri vor lua autoritățile competente pentru a investiga aceste tranzacții și pentru a asigura respectarea legislației electorale.

Sursă: G4Media

Foto: Inquam Photos / George Călin

Campanie fantomă: AUR neagă cheltuielile pentru online, în timp ce internetul e plin de publicitate electorală pentru George Simion

Redacția Normedia
-
0
Campanie fantomă: AUR neagă cheltuielile pentru online, în timp ce internetul e plin de publicitate electorală pentru George Simion

În ciuda declarațiilor oficiale ale AUR că nu a cheltuit niciun leu pentru promovarea online în campania prezidențială din 2025, o investigație realizată de Context.ro arată contrariul.

Partidul condus de George Simion rulează anunțuri plătite pe platforme precum Google Ads și Meta (Facebook și Instagram), iar mai multe site-uri de știri, inclusiv Realitatea Net, R3Media și ActiveNews, publică materiale sponsorizate în sprijinul candidaturii acestuia.

În raportul oficial depus la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), AUR a declarat că nu a avut cheltuieli pentru promovarea online a candidatului George Simion până la 24 aprilie 2025. Cu toate acestea, investigațiile realizate de Context.ro arată clar că partidul a plătit pentru publicitate electorală pe diverse platforme. În ultima lună, pe paginile de Facebook și Instagram ale lui George Simion au fost promovate postări sponsorizate în valoare de aproximativ 15.800 euro, iar prin Google Ads au fost cheltuite alte 18.000 de euro.

În plus, mai multe site-uri de știri au publicat materiale de publicitate electorală, inclusiv bannere și articole sponsorizate, care promovează activitatea politică a AUR și candidatul său la prezidențiale, George Simion. Printre site-urile care au difuzat aceste materiale se numără platforme bine cunoscute, precum Realitatea Net, R3Media și ActiveNews, dar și site-uri locale din toată țara.

Pe lângă promovarea pe site-urile de știri, AUR a investit considerabil în publicitatea plătită pe rețelele sociale și în motoarele de căutare. Platformele Meta și Google au fost folosite pentru a promova campania electorală a lui George Simion, ceea ce contrazice afirmațiile partidului că nu a cheltuit fonduri pentru online. Suma totală cheltuită pe aceste platforme este estimată la mai bine de 33.000 de euro, o sumă semnificativă pentru o campanie electorală, având în vedere că AUR a raportat zero cheltuieli în acest domeniu.

În fața acestei discrepanțe între declarațiile oficiale ale AUR și dovezile din teren, Context.ro a solicitat AEP să comenteze situația. Răspunsul primit a fost vag și nu oferă nicio clarificare asupra măsurilor care vor fi luate pentru a verifica aceste abateri. Expertul electoral Septimius Pârvu a declarat că, în cazul în care AEP va confirma că AUR nu a raportat corect cheltuielile online, autoritățile ar putea să ia măsuri suplimentare. Totuși, Pârvu a subliniat că o astfel de omisiune nu ar trebui să fie ignorată, iar o investigație mai detaliată ar trebui să fie demarată.

Această situație nu este fără precedent. În campania electorală din 2024, candidatul Călin Georgescu a raportat, de asemenea, zero cheltuieli pentru promovarea online, deși materialele sale publicitare erau vizibile pe internet. În urma sesizărilor, AEP a investigat situația, iar cazul a fost trimis la Parchet și Poliție pentru a se verifica posibilele încălcări ale legislației electorale. Acest precedent a generat îngrijorări în privința transparenței și corectitudinii campaniilor electorale.

Investigațiile Context.ro au scos la iveală și legăturile dintre AUR și diverse firme care administrează site-uri de propagandă politică deghizate în site-uri de știri. Firma DGI Multimedia Design, care se ocupă de campaniile online ale AUR din 2020, a jucat un rol important în promovarea materialelor publicitare, inclusiv prin intermediul site-urilor sale, care au fost folosite pentru a distribui articole sponsorizate pe platformele de socializare.

AUR a cheltuit sume considerabile și pentru distribuirea materialelor promoționale prin Poșta Română, trimițând peste un milion de scrisori personalizate către alegători, unele dintre ele adresate chiar și persoanelor decedate. Aceste acțiuni ridică serioase semne de întrebare privind transparența și etica campaniei electorale a partidului.

Această situație evidențiază o problemă majoră în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară în campaniile electorale din România. Deși AUR a declarat oficial cheltuieli nule pentru online, dovezile din teren arată o altă realitate. Autoritățile ar trebui să ia măsuri rapide pentru a asigura un proces electoral corect și transparent. Însă, în absența unei reacții clare din partea AEP, este greu de spus care vor fi consecințele pentru AUR în acest caz.

Într-un peisaj politic în care transparența financiară este esențială, partidul lui George Simion riscă să piardă încrederea publicului și a autorităților dacă nu va clarifica imediat aceste discrepanțe.

Articol integral pe CONTEXT

„Apocalipsa fiscală” se apropie: Guvernul pregătește măsuri drastice care vor lovi românii cu economii, microîntreprinderile și proprietarii de locuințe

Redacția Normedia
-
0
„Apocalipsa fiscală” se apropie: Guvernul pregătește măsuri drastice care vor lovi românii cu economii, microîntreprinderile și proprietarii de locuințe

Guvernul României pregătește o „apocalipsă fiscală” în urma creșterii impozitelor și taxelor, o măsură esențială pentru reducerea deficitului bugetar record. Românii cu economii în bănci, peste 600.000 de microîntreprinderi și proprietarii de locuințe vor fi afectați de noile reglementări, care vor duce la creșterea semnificativă a taxelor. Printre principalele măsuri se numără majorarea TVA, impozitele pe dividende, dar și un impozit mai mare pe proprietăți.

Una dintre cele mai semnificative măsuri fiscale care va afecta întreaga populație este creșterea TVA-ului de la 19% la 21%. Aceasta va avea un impact major asupra prețurilor și va duce, implicit, la scumpiri pentru bunurile și serviciile consumate de români. Deși Guvernul a discutat de mai multe luni despre necesitatea acestei creșteri pentru a reduce deficitul bugetar, aceasta va pune o presiune suplimentară pe gospodăriile românilor.

Guvernul continuă asaltul asupra microîntreprinderilor, iar acționarii acestora vor fi afectați de o majorare semnificativă a impozitului pe dividende. Dacă în 2020 impozitul pe dividende era de doar 3%, acesta a crescut treptat, iar acum va ajunge la 16% după alegerile din 5 mai 2025. Această măsură afectează circa 600.000 de microîntreprinderi din România și va duce la creșterea semnificativă a fiscalității pentru proprietarii de mici afaceri. Astfel, pentru mulți dintre aceștia, impozitarea totală, inclusiv contribuțiile și impozitul pe dividende, va depăși 30%, ceea ce va face ca mediul de afaceri să devină și mai greu de gestionat.

Românii care au economii în bănci vor simți și ei impactul acestor măsuri, deoarece Guvernul a introdus obligativitatea plății contribuției pentru sănătate pentru câștigurile obținute din dobânzi. În acest context, randamentele dobânzilor vor scădea cu aproximativ 20%, ceea ce va face ca economiile să fie mai puțin atractive pentru românii care aleg să își păstreze banii în bănci. În același timp, obligațiunile de stat, care oferă randamente mai bune, nu vor fi supuse niciunui impozit, ceea ce face ca această opțiune să fie din ce în ce mai atractivă.

Un alt sector care va fi afectat de noile măsuri fiscale este cel al imobiliarelor. Guvernul pregătește o creștere a impozitelor pe proprietăți, iar cei care dețin mai multe locuințe vor plăti cu 50% mai mult pentru fiecare imobil suplimentar. Această măsură va afecta în mod direct proprietarii de locuințe care dețin mai multe imobile, iar impactul financiar va fi semnificativ pentru aceștia.

Măsurile fiscale pregătite de Guvern vor avea un impact considerabil asupra economiei României. Creșterea TVA, impozitele pe dividende, pe dobânzi și pe proprietăți vor pune o presiune suplimentară pe români și pe mediul de afaceri. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii de reducere a deficitului bugetar, dar și de adaptare la provocările economice actuale. Românii vor trebui să se pregătească pentru un an dificil, cu creșteri de prețuri și taxe, iar micile afaceri vor trebui să găsească soluții pentru a face față noii realități fiscale.

Sursă: Economica.net

Tănase Stamule, decanul FABIZ: „Minimum 60% din primării trebuie desființate” și alte propuneri radicale pentru reformarea sistemului public

Redacția Normedia
-
0
Tănase Stamule, decanul FABIZ: „Minimum 60% din primării trebuie desființate” și alte propuneri radicale pentru reformarea sistemului public

Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE București, a provocat o dezbatere amplă în spațiul public cu propunerile sale radicale de reformă a administrației publice și a sistemului economic din România. Într-o postare pe rețelele sociale, Stamule a susținut că „minimum 60% din primării trebuie desființate”, argumentând că menținerea unor structuri administrative ineficiente care nu își pot acoperi cheltuielile din colectarea taxelor este „ineficientă economic și social”.

În opinia decanului FABIZ, „ultimele alegeri ne-au arătat că argumentul suprem al partidelor clasice nu mai are valoare. Primarii nu mai aduc voturi!”. Stamule consideră că această schimbare în dinamica politică a României reflectă o realitate în care structurile administrative locale trebuie să se alinieze la necesitățile economice și sociale ale vremurilor actuale. Conform acestuia, desființarea unui număr semnificativ de primării ar putea contribui la eficientizarea administrației publice și la reducerea cheltuielilor statului.

Stamule a continuat să adreseze alte probleme mari ale societății, printre care se numără învățământul și pensiile speciale. În ceea ce privește educația, decanul FABIZ este ferm convins că „nicio clasă sub 15 elevi” nu ar trebui să existe, susținând fuziuni masive de școli în mediul rural, pentru a asigura sustenabilitatea acestora. Stamule critică sistemul în care fiecare primar încearcă să păstreze școala din localitate pentru a sprijini sinecuri pentru apropiați, chiar și atunci când numărul de copii din localitate este insuficient.

În privința învățământului universitar, Stamule propune o aliniere mai strânsă cu piața muncii. „Nu se poate să avem facultățile din anii ’90 în 2025. Este clar că statul nu va mai avea bani pentru a crește finanțarea”, a adăugat el, sugerând că specializările care nu au cerere pe piață ar trebui să fie eliminate, iar educația universitară ar trebui să se adapteze realităților economice actuale.

De asemenea, Stamule se opune sistemului actual de pensii speciale, considerându-l „monstruos”. „Cei care au avut privațiuni la job merită să primească ceva în plus la pensie, însă la 65 de ani, nu la 45”, a declarat el, subliniind necesitatea unui sistem de pensii unitar, în care toți cetățenii să iasă la pensie la aceeași vârstă. „Este o ipocrizie fără margini să spunem că unii sunt mai stresați ca alții și de aceea trebuie pensionați mai repede”, a adăugat Stamule.

În continuare, Tănase Stamule a ridicat o serie de obiecții față de „gratuitățile” care sunt oferite cetățenilor, dar care pun presiune pe bugetul național. El a menționat că „gratuități pentru reabilitarea blocurilor, gunoi, sănătate, învățământ superior, prețuri plafonate la electricitate, taxe mici pe proprietate, subvenții pentru orice” conduc, în final, la falimentul statului. Stamule consideră că aceste măsuri, deși populiste, nu sunt sustenabile pe termen lung și vor adânci criza financiară a României.

Tănase Stamule a subliniat că este nevoie de o discuție deschisă despre „problemele mari ale societății” și de găsirea unor soluții viabile pentru viitorul economiei și administrației publice din România. „Altfel, oamenii vor căuta să voteze orice nebun populist doar ca să scape de actuala clasă politică”, a încheiat decanul FABIZ.

Aceste declarații sunt un semnal de alarmă asupra unor probleme fundamentale care frânează dezvoltarea României. Tănase Stamule sugerează o reformă profundă a instituțiilor statului, cu scopul de a le face mai eficiente și mai sustenabile pe termen lung. Dacă aceste propuneri vor fi adoptate, România ar putea intra într-o nouă eră a reformelor structurale care ar schimba complet peisajul administrativ și economic al țării.

Sursă: Defapt

Guvernul a aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025

Redacția Normedia
-
0
Guvernul a aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025

În ședința de Guvern de astăzi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2025 al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Bugetul AFM pentru acest an depășește suma de 16,42 miliarde de lei, fonduri care vor fi utilizate pentru finanțarea angajamentelor din sesiunile anterioare, continuarea programelor deja cunoscute, precum și pentru lansarea unor noi inițiative de mediu și eficiență energetică.

„Bugetul AFM aprobat astăzi este unul istoric, nu doar prin valoarea sa, ci mai ales prin impactul pe care îl va avea asupra tranziției verzi a României. Este un buget construit cu responsabilitate, care răspunde concret nevoilor cetățenilor, autorităților locale și mediului de afaceri în domenii esențiale precum eficiența energetică, mobilitatea electrică, energia regenerabilă și protejarea pădurilor. Pentru prima dată, finanțăm integrat lanțul complet al tranziției energetice la nivelul gospodăriilor, prin extinderea programului de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare și pompe de căldură. Este un pas major către independența energetică a românilor și reducerea costurilor la întreținere. Aducem o noutate prin Programul Rabla auto 2025, relansăm Iluminatul public cu LED și introducem direcții noi de acțiune, cum ar fi sprijinul pentru încălzirea locuințelor în zona montană sau crearea de parcuri urbane pentru combaterea poluării. Este un buget care pune accent pe sustenabilitate, echitate și impact real în comunități. Împreună, facem pași concreți spre un viitor mai verde, mai curat și mai sănătos pentru toți!”- a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Sumele ce se regăsesc în bugetul AFM pentru 2025 vizează atât finanțarea programelor deja cunoscute, cât și lansarea unor noi programe de finanțare.

“Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025, aprobat astăzi, reprezintă o creștere semnificativă de aproape 18% față de 2024. În mod special, bugetul de anul acesta include finanțarea a 7 programe noi, alături de cele deja existente, ceea ce reprezintă o direcție clară de extindere a sprijinului pentru soluții durabile. Un exemplu semnificativ este Programul Casa Verde Plus, care completează programul deja existent pentru panouri fotovoltaice, adăugând acum soluții de încălzire pe bază de pompe de căldură”- a precizat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Principalele programe finanțate în anul 2025 sunt:

  • Programul privind panourile fotovoltaice – 1,50 miliarde de lei pentru relansarea programului în 2025;
  • Programul Rabla auto – 1,43 miliarde de lei pentru promovarea vehiculelor nepoluante, pentru lansarea unei noi sesiuni dedicate persoanelor fizice și juridice, care de această dată se vor înscrie direct în platformă, nu prin intermediul dealerilor;
  • Iluminat public stradal cu LED – 500 de milioane de lei pentru relansarea programului în 2025;
  • Eficiență energetică în clădiri publice – 500 de milioane de lei pentru lansarea unei noi sesiuni de finanțare;
  • Rabla sobe – 250 de milioane de lei pentru instalarea de aparate de încălzire în zonele montane;
  • Finanțarea bateriilor de stocare pentru sisteme fotovoltaice – 400 de milioane lei pentru completarea investițiilor realizate prin programele de energie verde;
  • Înființarea de parcuri în aglomerările din București – 50 de milioane de lei pentru crearea de spații verzi în vederea reducerii poluării;
  • Program sportiv FOTE Brașov 2027 – 50 de milioane de lei pentru eficientizarea energetică a infrastructurii schiabile;
  • Rabla Termopane – înlocuirea termopanelor pentru eficiență energetică – 50 de milioane de lei pentru reducerea pierderilor de căldură în locuințe;
  • Programul național de creștere a sechestrării carbonului în pădurile din fondul forestier național – 200 de milioane de lei;
  • Program Casa Verde PLUS – pompe de căldură – 100 de milioane de lei pentru completarea sistemelor fotovoltaice existente cu soluții de încălzire eficiente.

Bugetul alocat reflectă angajamentul Guvernului de a sprijini tranziția verde, modernizarea infrastructurii energetice și protejarea mediului înconjurător, contribuind astfel la obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), strategiile naționale de mediu și angajamentele internaționale ale României în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

Cine a finanțat PSD în anul electoral 2024: Milioane de lei de la personaje controversate

Redacția Normedia
-
0
Cine a finanțat PSD în anul electoral 2024: Milioane de lei de la personaje controversate

Într-un an cu patru rânduri de alegeri, PSD a reușit să atragă fonduri consistente dintr-o varietate de surse, unele mai controversate decât altele.

Lista completă a finanțatorilor a fost publicată recent în Monitorul Oficial, și include atât persoane fizice cât și firme, printre care se numără patroni din domeniul sportului, oameni de afaceri cu legături dubioase și chiar un maseur care a justificat donația sa cu „masaje erotice”.

Printre cei care au împrumutat sau donat bani PSD-ului se află Gheorghe Becali (FCSB), Ioan Varga (CFR Cluj) și Jean Sasu, unul dintre asociații Clubului Nuba, locul de distracție preferat de lideri ai PSD. De asemenea, Mihai Tufan, patronul firmelor Elsid și Electrocarbon, implicat într-un dosar penal cu fostul șef al SRI, Florian Coldea, este o altă figură notabilă pe lista finanțatorilor. Tufan a împrumutat PSD-ul cu sume importante, susținând că afacerea sa este complet separată de relațiile cu SRI.

Alături de acești oameni de afaceri, se regăsesc și Mihai Anastasescu, partenerul lui Tufan, care a împrumutat partidul cu 2,75 milioane de lei, dar și Gheorghe Nețoiu, fostul asociat al cluburilor Dinamo și Universitatea Craiova, care a contribuit cu un milion de lei pentru campania PSD.

Un alt nume de pe lista susținătorilor PSD este Jean Sasu, care, împreună cu mai multe firme asociate, a împrumutat partidul cu sume considerabile. Sasu, care este cunoscut pentru legăturile sale cu lideri din PSD, inclusiv Sorin Grindeanu și Laura Vicol, a contribuit cu 5,6 milioane de lei în nume personal și prin diverse firme. Sasu este asociat în afaceri cu Ionela Laura Dicu, o figură controversată, implicată într-un tun imobiliar din București și cu legături în politica locală.

În plus, o altă prezență notabilă pe listă este Mihaela Neagu, supranumită „regina licitațiilor”, ale cărei afaceri au beneficiat de fonduri importante de la stat. Aceasta a finanțat PSD prin diverse companii, iar în 2024, a contribuit cu 6 milioane de lei.

Una dintre cele mai misterioase surse de finanțare a fost filiala PSD din Prahova, unde s-au înregistrat donații confidențiale de aproape 3 milioane de lei. Aceste fonduri provin din fieful Sebastian Ghiță, fostul mogul media fugar, care controlează postul de televiziune RomaniaTV și care a susținut constant PSD-ul în campaniile anterioare. Este evident că aceste donații confidențiale au ridicat semne de întrebare, mai ales că provin dintr-un teritoriu cunoscut pentru relațiile sale controversate cu liderii PSD.

Un alt donator surpriză este Laurențiu Nicușor Gorun, fiul adoptiv al unui interlop din Vâlcea, care a virat 1,6 milioane de lei către PSD în 2024. Gorun este cunoscut pentru legăturile sale cu fostul prim-ministru Victor Ponta și pentru implicarea sa în mediul politic local. Interesant este că tatăl său adoptiv, Vasile Gorun, fost lider al lumii interlope din Vâlcea, a fost condamnat pentru infracțiuni grave și a fost reabilitat legal.

Pe lângă aceste afaceriști și figuri politice controversate, apare și un maseur pe lista finanțatorilor PSD. Ekir Mark Bashir, care a donat 650.000 de lei, a explicat că banii provin din „masaje erotice”, o afirmație care a stârnit uimire în rândul celor care au aflat de sursa donației sale. După un interviu cu G4Media, Bashir a refuzat să ofere alte detalii, dar această donație neobișnuită a atras atenția presei.

În 2024, PSD a reușit să strângă milioane de lei dintr-o gamă variată de surse, unele mai discutabile decât altele. De la patroni de cluburi de fotbal și afaceriști cu legături în dosare penale, până la persoane cu trecuturi dubioase și maseuri cu explicații controversate despre sursa banilor, campania electorală a PSD a fost finanțată dintr-o rețea complexă și adesea secretizată. Aceste finanțări ridică întrebări serioase despre influențele și relațiile care au modelat politica românească, pe măsură ce se apropie alegerile din 2025.

Articol integral pe G4Media

Crin Antonescu beneficiază de sprijinul Kensington în campania prezidențială: legături cu o companie acuzată de manipulare electorală

Redacția Normedia
-
0
Crin Antonescu beneficiază de sprijinul Kensington în campania prezidențială: legături cu o companie acuzată de manipulare electorală

Crin Antonescu, candidatul susținut de PNL-PSD pentru alegerile prezidențiale din 2025, se află în centrul unei noi controverse, după ce a fost descoperit că beneficiază de sprijinul agenției de comunicare Kensington Communication în campania sa.

Această firmă este cunoscută pentru organizarea campaniei de manipulare „Echilibru și verticalitate” pe platforma TikTok, care a fost favorabilă altui candidat, Călin Georgescu, și care a fost ulterior asociată cu intervenția Federației Ruse în alegerile din România.

Agenția Kensington Communication, care a fost acuzată de Ministerul de Interne al României pentru implicarea în interferențe electorale favorabile lui Călin Georgescu, a primit recent contracte din partea campaniei lui Crin Antonescu. Conform unor surse din cadrul campaniei, firma a fost plătită cu suma de 132.000 de lei pentru a sprijini activitățile publicitare online. Reprezentanții agenției însă au refuzat să ofere detalii suplimentare despre serviciile prestate, menționând că nu discută despre clienți în perioada campaniei.

În 2024, Kensington a fost acuzată de implicare în manipularea algoritmilor TikTok pentru promovarea unui mesaj favorabil lui Călin Georgescu, folosind influenceri români care au distribuit conținut fără a menționa explicit numele acestuia, dar având un comportament inautentic coordonat, cu scopul de a influența opinia publică.

Campania „Echilibru și verticalitate” organizată de Kensington a fost un subiect de discuție în cercurile politice și de securitate, fiind legată de acuzații de manipulare a rețelelor sociale pentru a favoriza un anumit candidat. Într-un raport al Expert Forum, s-a constatat că rețelele de conturi folosite pentru distribuirea acestui mesaj au generat 14.9 milioane de vizualizări și 124.000 de comentarii, indicând o amplificare coordonată a campaniei prin tactici de influență. Aceste tehnici sunt cunoscute în lumea digitală sub denumirea de Comportament Inautentic Coordonat (CIB), care presupune acțiuni organizate pentru a manipula opinia publică și a genera conținut artificial de susținere.

Interesant este că Kensington este asociată cu persoane care au legături cu Sorina Docuz, o figură apropiată lui Marcel Ciolacu. Potrivit unor investigații, Sorina Docuz a fost implicată în mai multe tranzacții și vacanțe alături de lideri din politica românească, fiind în relații apropiate cu oamenii din cercurile influente ale PSD. Aceasta legătură poate arunca o umbră asupra independenței campaniei lui Crin Antonescu, având în vedere controversele legate de manipularea social media.

Deși Kensington a fost implicată în manipularea campaniilor electorale anterioare, reprezentanții PNL nu au oferit o explicație clară privind colaborarea cu această agenție în contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025. Analiștii sugerează că asemenea tactici pot avea un impact semnificativ asupra integrității procesului electoral și pot ridica întrebări legate de etica campaniilor politice.

Crin Antonescu, cunoscut pentru carierele sale politice anterioare și în prezent susținut de o coaliție PNL-PSD, continuă să atragă controverse legate de modul în care își financează și promovează campania, în special în contextul manipulării rețelelor sociale și implicării unor agenții cu istorii discutabile.

Campania prezidențială a lui Crin Antonescu este marcată de controversa legată de utilizarea agenției Kensington, care a fost implicată în manipularea algoritmilor TikTok pentru promovarea altui candidat, Călin Georgescu. De asemenea, legăturile agenției cu persoane din cercurile PSD și acuzațiile de interferență străină ar putea afecta credibilitatea acestui candidat în fața electoratului. În acest context, campania electorală 2025 ar putea aduce noi întrebări despre influențele externe și manipularea în mediul digital.

Sursă: Context.ro

Deficitul bugetar al României ajunge la 2,28% din PIB după trei luni – creștere față de anul trecut

Redacția Normedia
-
0
Deficitul bugetar al României ajunge la 2,28% din PIB după trei luni – creștere față de anul trecut

Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,28% din PIB în primele trei luni din 2025, un procent mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 2,04% din PIB. Acest lucru reprezintă un semnal îngrijorător pentru autoritățile române, în contextul în care România trebuie să reducă deficitul de la 9,3% din PIB la 7% în acest an.

În termeni valorici, deficitul a crescut la 43,66 miliarde de lei în primele trei luni din 2025, comparativ cu 35,88 miliarde de lei în perioada similară din 2024. Această evoluție pune presiune pe guvern, care trebuie să adopte măsuri de reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor pentru a respecta angajamentele fiscale asumate.

Veniturile totale ale statului român au crescut cu 6,9% în primele trei luni ale anului, atingând suma de 141,32 miliarde de lei. Această creștere a fost susținută de avansul înregistrat de impozitele pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și accize. Totuși, încasările din TVA au scăzut cu 2,7%, iar fondurile europene au înregistrat o contracție semnificativă de 25,4%.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetare au crescut cu 10,1% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 184,98 miliarde de lei. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la cheltuielile de personal, care au crescut cu 15,3%, și la cheltuielile cu asistența socială, care au crescut cu 12,1%. În plus, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 4,87 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului 2024, ceea ce subliniază presiunea financiară crescută asupra bugetului.

Detalii despre evoluția veniturilor

  • Impozitul pe salarii și venit a crescut cu 31,3%, ajungând la 15,11 miliarde de lei, în principal datorită creșterii încasărilor din impozitul pe dividende (+133,3%).

  • Contribuțiile de asigurări au însumat 49,80 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 10,4%, dar sub dinamica fondului de salarii din economie.

  • Accizele au generat 10,03 miliarde de lei, cu o creștere de 12,5%, susținută de încasările din accizele pentru produsele energetice (+20,5%).

  • Veniturile nefiscale au ajuns la 12,35 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 12,3%, în mare parte datorită încasărilor din ajutoare de stat.

România are obligația de a reduce deficitul bugetar de la 9,3% la 7% din PIB în 2025, iar acest obiectiv devine tot mai dificil de atins în contextul în care deficitul continuă să crească. În perioada ianuarie-martie 2025, deficitul a fost deja peste 2%, iar autoritățile vor trebui să adopte măsuri economice drastice pentru a controla cheltuielile și a crește veniturile.

Analizând aceste date, economiștii sugerează că guvernul ar putea fi nevoit să reducă cheltuielile sociale, inclusiv cheltuielile cu pensiile și subvențiile, și să implementeze politici fiscale care să stimuleze colectarea impozitelor și reducerea evaziunii fiscale. De asemenea, există o presiune asupra guvernului de a accelera implementarea fondurilor europene pentru a compensa scăderea încasărilor de la bugetul de stat.

România se află într-o situație economică delicată, cu un deficit bugetar în creștere și cu presiuni asupra bugetului public din cauza cheltuielilor mai mari decât veniturile. Reducerea deficitului de la 9,3% la 7% în acest an reprezintă o provocare majoră, iar măsurile economice care vor fi adoptate în perioada următoare vor fi decisive pentru stabilitatea financiară a țării. Guvernul va trebui să găsească un echilibru între menținerea cheltuielilor sociale și stimularea veniturilor pentru a respecta angajamentele fiscale asumate.

Articol integral pe Economedia

Situație bizară la Autoritatea pentru Digitalizarea României: Doar 12% din angajați sunt IT-iști / Cum s-a ajuns aici și ce ajutor cere acum instituția de la Guvern

Redacția Normedia
-
0
Situație bizară la Autoritatea pentru Digitalizarea României: Doar 12% din angajați sunt IT-iști / Cum s-a ajuns aici și ce ajutor cere acum instituția de la Guvern

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), responsabilă de gestionarea unor sisteme IT esențiale pentru administrația publică, se confruntă cu un deficit grav de specialiști IT. În ciuda responsabilităților sale semnificative, doar 12% dintre angajații ADR sunt specializați în domeniul IT&C. Aceasta ridică întrebări cu privire la capacitatea instituției de a gestiona infrastructura IT a statului, mai ales în contextul în care ADR va administra în curând aplicații IT esențiale din cloud-ul privat guvernamental.

Conform unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG), ADR propune crearea unei noi structuri, Unitatea Centralizată pentru Cloud și Tehnologii Avansate (UCCTA), care va include până la 30 de specialiști în tehnologii IT avansate, cu un accent deosebit pe cloud computing, transformare digitală și managementul proiectelor TIC. Măsura vine ca o soluție pentru colmatarea golului de expertiză IT, întrucât ADR nu are resursele necesare pentru a angaja specialiști IT competitivi, din cauza salariilor insuficiente comparativ cu cele din sectorul privat.

„Lipsa experienței anterioare în administrarea infrastructurilor de cloud și nevoia de a dezvolta rapid capacitățile tehnice și organizaționale necesare pentru gestionarea Cloudului Privat Guvernamental (CPG) sunt principalele motive pentru care am propus această structură”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Deși ADR are în prezent un număr de 253 de angajați, doar 31 dintre aceștia sunt specializați în IT&C, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 12%. În ciuda acestei realități, președintele ADR, Dragoș Cristian Vlad, a explicat că „tehnic” nu se referă doar la programatori sau dezvoltatori software, ci și la specialiști în reglementări, politici publice și monitorizare.

În cadrul ADR, principalele funcții operaționale sunt gestionate de structuri precum Direcția Transformare Digitală și Direcția Suport Aplicații, dar există și alte direcții importante de activitate, cum ar fi Serviciul Juridic și Contencios Administrativ sau Serviciul Programe și Proiecte, care sprijină activitatea instituției.

Potrivit reprezentanților ADR, salariile mici sunt principalul motiv pentru care instituțiile publice nu pot atrage specialiști IT&C. Dragoș Cristian Vlad a subliniat că nivelul de salarizare în instituțiile publice nu poate concura cu cel din sectorul privat, iar acest aspect îngreunează recrutarea de talente IT de înaltă calitate.

În contextul acestui deficit de resurse umane, ADR se vede nevoită să aplice măsuri pentru a atrage specialiști IT, inclusiv prin majorarea salariilor pentru noile posturi create pentru gestionarea cloudului privat guvernamental.

Noua structură propusă, UCCTA, va fi esențială pentru gestionarea și dezvoltarea unor aplicații și platforme informatice care vor contribui la digitalizarea administrației publice din România. Printre acestea se numără Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Ghișeul.ro, Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) și altele. Începând cu decembrie 2024, cloudul privat guvernamental va fi complet operațional, iar migrările sistemelor publice vor fi realizate prin intermediul acestui nou sistem.

În februarie 2025, un incident major de caderi de tensiune a arătat vulnerabilitatea infrastructurii IT a ADR, care nu a fost accesibilă publicului pentru mai multe zile, ceea ce a determinat chemarea conducerii la audieri în Parlament. Acest incident a scos în evidență carențele în gestionarea sistemelor IT, având în vedere lipsa specialiștilor IT în cadrul instituției.

Dragoș Cristian Vlad, numit președinte al ADR în ianuarie 2024, este considerat un apropiat al Rovanei Plumb și Sebastian Ghiță. În trecut, Vlad a fost implicat în administrarea unor proiecte importante din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și a fost numit de guvernul PSD în Consiliul de Administrație al Telekom Romania, ceea ce a alimentat speculațiile privind legăturile sale politice și influența în numirile importante.

În ciuda demersurilor de a atrage specialiști IT și de a implementa noi structuri de management al cloud-ului guvernamental, ADR se confruntă cu o provocare majoră în domeniul digitalizării administrației publice. Lipsa unui număr suficient de angajați cu expertiză IT ridică întrebări serioase asupra capacității instituției de a gestiona infrastructuri IT critice. Rezolvarea acestei probleme necesită o reformă substanțială a sistemului de salarizare și un efort considerabil de recrutare a talentelor IT pentru a susține procesul de digitalizare a serviciilor publice din România.

Articol integral pe Hotnews

Sursă: Makym Klimov | Dreamstime.com

Cum vrea POT să folosească banii românilor: Alcool, bacșișuri pentru chelneri și platouri cu gustări. AEP a sesizat Parchetul General

Redacția Normedia
-
0
Cum vrea POT să folosească banii românilor: Alcool, bacșișuri pentru chelneri și platouri cu gustări. AEP a sesizat Parchetul General

Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, a ajuns sub lupa autorităților după ce a fost acuzat că a cheltuit bani publici într-un mod necorespunzător.

Potrivit surselor Digi24, partidul a solicitat decontarea unor cheltuieli ce includ mese de protocol de 15.000 de lei, băuturi alcoolice, bacșișuri pentru chelneri și alte plăți neeligibile. În urma acestor cheltuieli, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General pentru a analiza modul în care au fost folosiți banii românilor.

În primele trei luni ale anului 2025, POT a solicitat decontarea a 28.353 de lei pentru cheltuieli considerate neeligibile. Printre acestea, se numără o masă de protocol de 15.000 de lei la un restaurant specializat în fructe de mare, unde au fost consumate băuturi alcoolice de diferite tipuri, inclusiv vin roze, cocktailuri, coniac și whiskey. De asemenea, bacșișurile pentru chelneri, în valoare de 600 de lei, au fost decontate tot din banii publici.

În plus, POT a cerut decontarea unor cheltuieli precum plăți pentru servicii de ride-sharing (310 lei), tarife de parcare la Piața Constituției (4.800 de lei) și închirierea unui autoturism (2.160 de lei). Aceste cheltuieli nu sunt conforme cu reglementările legale care permit partidelor politice să folosească subvenția acordată de stat pentru campanii, întreținerea sediilor, cheltuieli de personal și activități politice directe.

Autoritatea Electorală Permanentă a investigat aceste decontări și a sesizat Parchetul General, având în vedere că aceste cheltuieli nu sunt conforme cu Legea privind finanțarea partidelor politice. AEP a confirmat că suma cheltuită de POT este neeligibilă și că partidul ar trebui să justifice aceste cheltuieli.

În schimb, reprezentanții POT au declarat că nu au primit o înștiințare oficială de la AEP și că nu au fost informați despre neregulile menționate. De asemenea, aceștia au subliniat că banii publici primiti sub formă de subvenție pentru partidele politice au fost folosiți corect în conformitate cu legislația, chiar dacă cheltuielile respective nu au fost acceptate de autoritățile competente.

Începând cu anul 2025, POT a început să primească subvenția anuală alocată partidelor parlamentare, iar în perioada ianuarie-martie 2025, partidul a încasat 4,1 milioane de lei din bugetul de stat. Această subvenție este menită să sprijine activitățile politice și campaniile electorale, dar cheltuirea acestor fonduri trebuie să respecte anumite reglementări stricte.

Criticii susțin că astfel de cheltuieli nejustificate pun în pericol încrederea publicului în partidele politice și în integritatea procesului electoral. De asemenea, abaterile de la legislația privind utilizarea fondurilor publice pot atrage sancțiuni pentru partidul implicat și chiar pentru cei care au aprobat aceste cheltuieli.

În urma sesizării făcute de AEP, Parchetul General va investiga în continuare modul în care au fost folosiți banii publici de către POT. Dacă se dovedește că au fost încălcate reglementările privind finanțarea partidelor politice, POT ar putea fi obligat să returneze sumele decontate necorespunzător și să suporte eventuale sancțiuni legale.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la transparența și responsabilitatea financiară a partidelor politice în gestionarea fondurilor publice și a încrederea cetățenilor în procesul electoral.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) se află sub investigație după ce a solicitat decontarea unor cheltuieli neeligibile din banii publici, inclusiv mese de protocol și băuturi alcoolice. AEP a sesizat Parchetul General pentru a analiza posibilele abateri de la lege, iar partidul va trebui să justifice aceste cheltuieli în fața autorităților competente.

Sursă: Digi24

Foto. INQUAM Photos/ George Calin

1...109110111...560Pagina 110 din 560